Deputații au adoptat pe articole proiectul de modificare a Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 7 decembrie 2017, 09:08

Deputații au adoptat pe articole, după aproape 13 ore de dezbateri, proiectul privind modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, votul final urmând să fie stabilit în viitoarea ședință a Biroului Permanent.

În cursul serii de miercuri, deputații au adoptat un amendament conform căruia statul se îndreaptă cu acțiune în regres, prin Ministerul Finanțelor, împotriva magistraților care au săvârșit erori.

„După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin (6), statul se îndreaptă cu o acțiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credință sau gravă neglijență, a săvârșit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”, se arată în amendamentul votat de 100 de deputați. Au votat împotrivă 20 de deputați și trei s-au abținut.

Alineatul 6 invocat în amendament prevede că: „Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acțiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice”.

Anterior, Comisia parlamentară specială privind legile justiției respinsese această propunere în favoarea unui amendament formulat de UNJR și Asociația Magistraților, potrivit căruia statul ‘are dreptul’ de a se îndrepta împotriva judecătorului sau procurorului care a săvârșit o eroare judiciară din neglijență sau cu rea-credință.

Amendamentul modifică articolul 96 din Legea 303/2004. Primele 96 de articole au fost aprobate într-o ședință maraton, consacrată modificării Legii 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor.

La finalul dezbaterilor, președintele Comisiei parlamentare speciale privind legile justiției, Florin Iordache, a declarat că acest amendament a rămas în forma propusă de inițiator.

„La articolul 96, care vizează răspunderea magistraților, a fost adoptată formula în care, atunci când se constată rea-credință sau gravă neglijență iar statul plătește despăgubiri, statul trebuie să se îndrepte apoi împotriva magistratului care cu rea-credință și gravă neglijență a produs acea eroare. Deci, din cele trei forme care existau ‘statul se poate’, așa cum era reglementat, sau ‘statul are dreptul’, formularea care a fost astăzi adoptată, cu majoritate de voturi, este ‘statul se îndreaptă’. Mai pe scurt, de aici încolo, atunci când legea va fi promulgată, atunci când statul va fi obligat la despăgubiri de către un cetățean, statul este obligat să se îndrepte împotriva magistratului, judecător sau procuror, care cu rea-credință sau gravă neglijență a produs acea eroare”, a explicat Florin Iordache.

Potrivit acestuia, „lucrările au degenerat” și nu a existat nicio dezbatere, „ci mai mult un scandal”.

„Dar ceea ce a contat și este cel mai important mesaj din această lege — că atunci când această lege — Legea 303 — va fi promulgată, magistratul care cu rea-credință sau gravă neglijență a greșit va plăti”, a adăugat vicepreședintele Camerei Deputaților.

El a susținut că ședința a durat peste 12 ore „pentru că s-a încercat o anumită majoritate cu încălcarea Regulamentului”. „Și aici trebuie să fim mult mai fermi. Eu înțeleg jocul democratic, înțeleg că fiecare parlamentar are o anumită opțiune, dar trebuie să respectăm anumite reguli. (…) Modul în care s-a transmis, că se încearcă să se blocheze Parlamentul… dacă în Parlament nu avem o dezbatere, nu putem modifica legile, atunci unde? (…) Ori schimbăm regulamentul și putem face dezbateri nesfârșite câte zile vrem, dar dacă avem niște reguli stabilite clar prin regulament, cred că și puterea și opoziția trebuie să le respecte. Ce facem cu legile următoare? (…) Nu întotdeauna minoritatea trebuie să fie mulțumită de votul care rezultă în urma majorității”, a spus Iordache.

Printre cele mai importante modificări adoptate de Comisia parlamentară specială privind legile justiției se numără aceea că șeful statului nu poate refuza numirea președintelui și vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Un alt articol al acestui proiect prevede că membrii familiilor aflați în întreținerea judecătorilor și procurorilor vor beneficia de asistență medicală gratuită.

Parlamentarii au mai decis că judecătorii și procurorii cu o vechime de cel puțin 25 de ani numai în aceste funcții se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei legale de pensionare și beneficiază de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în șase luni consecutive, din ultimii cinci ani de activitate în calitate de judecător sau procuror, actualizate la data stabilirii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor îndreptățite.

Un alt amendament adoptat prevede că se consideră vechime în magistratură perioada în care o persoană a exercitat funcția de notar de stat.