Centru de ajutorare a expaților, deschis la CONSTANȚA. „Integrarea refugiaților nu se face de către autorități, ci cu ajutorul comunității“
Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 26 septembrie 2017, 15:54
My Place este titlul proiectului Centrului de integrare a străinilor cu ședere legală, deschis astăzi la Constanța de Serviciul Iezuiților pentru Refugiați din România.
„Prin serviciile pe care le oferim – acestea se doresc a fi complementare celor oferite deja de instituțiile publice. Prin cee ace facem noi aici, încercăm să atragem în primul rând comunitățile și ne referim la două comunități importante: odată sunt cei care primesc o formă de protecție în România, iar aici avem refugiații și cei cu protecție subsidiară și străinii care vin la noi pentru studii sau cu alte tipuri de vize“, detaliază rolul proiectului managerul Cătălin Albu.
Mariana Bălan, responsabilul Centrului, are o experiență îndelungată în lucrul cu străinii.
„Spre surprinderea noastră, cei care au venit spre acest centru sunt în număr foarte mare, deja nu facem noi față solicitărilor lor, legat de cursurile de limba română sunt foarte încântați de modul în care le organizăm. Mai departe problemele sunt de natură diversă: de la angajare în muncă, la asigurări de sănătate, spații de locuit… există fel și fel de probleme“, consideră Mariana Bălan.
Mircea Labeș, de la Inspectoratul General pentru Imigrări, este de părere că în zona noastră integrarea este mai ușoară.
„Avem un specific aparte la nivel de Constanța. Avem o comunitate de străini destul de veche, care s-a integrat foarte ușor, acest lucru fiind datorat și comunității existente la nivelul nostru autohton. Avem o încrengătură de nații care colaborează și care trăiesc foarte bine bine de foarte multe timp și care creează un mediu propice integrării imigranților la nivelul județului Constanța“, afirmă scms. Mircea Labeș, coordonatorul Serviciului Județean pentru Imigrări Constanța.
Gabriela Leu, ofițerul de presă al Biroului ONU pentru Refugiați de la București, ne spune care este rolul comunității în acest proces.
„Integrare înseamnă protecție. Oamenii aceștia sunt protejați de statul român prin statutul pe care îl primesc, dar integrarea este parte din această protecție. Integrarea nu se face cu autoritățile. Un refugiat nu se va integra cu ofițerul de integrare și nu se va integra nici cu colegii mei. Noi țesem toată acea pânză care ajută acest proces de integrare, dar integrarea se face cu comunitatea“, atrage atenția Gabriela Leu, reprezentant al Biroului ONU pentru Refugiați.
Educația – factorul cheie pentru integrarea migranților
Petrică Miu, Inspectorul Școlar General din Constanța, știe că rolul școlii este esențial.
„Cei care fac integrarea sunt și colegii noștri profesori, acolo, direct în sala de clasă. Sunt colegii noștri diriginți, acolo, în sala de clasă, pentru că este strict necesar să avem această evidență și monitorizare pentru a putea comunica și a interveni dacă undeva apar o serie de probleme“, declară șeful ISJ Constanța, profesorul Petrică Miu. 
Hilda, o siriancă ce trăiește la Constanța de mai bine de un deceniu cu familia sa este gata să-și ajute conaționalii ajunși la noi. A impulsionat-o propria ei experiență e viață. Nu știa deloc românește când a ajuns pe tărâmul adoptiv și a fost nevoită să deprindă singură tainele limbii române, pentru a se putea integra în comunitate și a duce o viață cât se poate de normală.
„Am venit din Siria, acum aproximativ 13 ani, am învățat singură (n.red. limba română), dar când am auzit despre acest proiect, m-am înscris și a devenit și pentru mine mai ușor. Dacă știu și limba engleză, este foarte ușor pentru sirieni să învețe mai repede limba română“, spune Hilda, una dintre siricenele care a lăsat în urmă patria natală pe vremea când aceasta era încă o destinație de vacanță înfloritoare a Orientului.
Străinii, care ajung aici, nu vin de plăcere, ei sunt nevoiți și nici nu doresc să rămână, cei mai mulți își doresc să se întoarcă acasă după terminarea războiului.
(redactor: Cecilia Pătrăhău; editor online: Cristina Sîmbeteanu)
