Marea Neagră, poartă de intrare pentru imigranţii din Orientul Mijlociu. Va repeta România experienţa Occidentului?

Publicat de Arantxa Catană, 11 septembrie 2017, 19:29

În urmă cu câteva săptămâni, s-a produs evenimentul mult temut de mulţi: în Marea Neagră au fost descoperite primele ambarcaţiuni cu imigranţi ilegali, fugiţi din Orientul Mijlociu.

Numai în acest weekend au fost interceptate trei vase cu peste 200 de oameni la bord, care traversaseră Marea Neagră, venind din Turcia. Unii au fost predaţi autorităţilor turce, dar aproape o sută dintre ei (40 de bărbați, 21 de femei și 36 copii din Irak şi Iran) se află în custodia Poliţiei de Frontieră, la Mangalia. Călăuzele au fost arestate, iar procurorii au început o anchetă penală.

Imaginea vaselor cu imigranţi, comună, în anii trecuţi, pentru coastele Italiei şi ale Greciei, a venit să întregească, oarecum tardiv, discuţiile aprinse izbucnite la acel moment şi în societatea românească.

Sunt şi terorişti printre ei? Vin, cu adevărat, din zone de război? Vor să rămână aici permanent? Îşi vor aduce şi familiile? Nu vor crea enclave, ca în Bruxelles, favorabile apariţiei extremismului?

Mai întâi, trebuie spus că toţi imigranţii ilegali care solicită azil trec prin filtre riguroase de verificare, în care sunt implicate serviciile secrete şi alte autorităţi ale statului.

Dacă totul este în regulă, sunt trimişi într-unul din cele 6 centre pentru azilanţi din România, unde, în total, trăiesc în jur de 900 de astfel de oameni. Cel mai apropiat centru de noi se află la Galaţi.

Din acest moment începe un process de integrare, care prevede învăţarea limbii române şi aadaptarea cultural.

Ziua, se pot deplasa pe unde doresc, cu un bilet de voie, însă noaptea trebuie să se întoarcă la azil. Nu le este permis să părăsească ţara, aşa cum vor mulţi dintre ei, în drumul spre Occident.

În centrele pentru azilanţi primesc tot ce le este necesar pentru traiul zilnic, plus o sumă modică de bani.

În perspectivă, pot ptimi premise de reşedinţă (există 3.500 de astfel de cazuri) şi îşi pot adduce în România familia rămasă în ţara de origine.

În cele din urmă, se pot integra complet, pot să muncească şi pot să îşi ducă viaţa aici.

În România există există o comunitate arabă, musulmană, care s-a închegat aici din anii `70-`80 şi care s-a integrat foarte bine, fără să creeze probleme. Esre vorba despre tinerii veniţi aici la studii din Orientul Mijlociu şi ţările africane.

Însă, dacă se constată că solicitantul de azil prezintă riscuri de securitate sau imigrantul nu solicit azil, se recurge la centre închise, până la clarificarea situaţiei. Este soluţia adoptată şi în cazul în care expulzarea în ţara de origine l-ar expune riscurilor de persecuţie sau chiar mai rău.

În România, toate aceste proceduri sunt uşurate de numărul relativ scăzut de imigranţi, care permite verificări amănunţite, pentru fiecare caz în parte. Se ştie că, în unele situaţii, ei mint în privinţa ţării de origine şi declară că vin dintr-o zonă de conflict, pentru a obţine mai uşor statutul de azilant.

În Occident, însă, autorităţile au fost copleşite de sosirea a sute de mii de oameni, iar, în Germania, statul a recunoscut că a pierdut urma a mii de tineri intraţi în ţară.

Aşadar, sunt şi terorişti printre ei? Este marea întrebare care crează spaimă.

Mai ales că Statul Islamic a anunţat că a folosit acest canal pentru a infiltra terorişti în Europa. Chiar şi aşa, răspunsul este greu de dat, însă, cel puţin deocamdată, atentatele sângeroase din Europa au fost comise de cetăţeni europeni, nu de imigranţi. Într-un singur caz, la Paris, unul dintre atacatorii sinucigaşi (care s-a aruncat în aer fără să reuşească să omoare pe cineva), intrase în Europa cu acestat statut, de refugiat.

Deocamdată, autorităţile române au înteţit verificările pe Marea Neagră. Am întrebat-o pe purtătoarea de cuvânt a Găîrzii de Coastră, Ionela Pasat, dacă trebuie să ne aşteptăm la o intensificare a fluxului de imigranţi şi dacă autorităţile turce sunt cooperante.

„Nu putem face aprecieri asupra evoluţiei fluxului de imigranţi. Situaţia este atent monitorizată şi, în bazaar analizei de risc şi a situaţiei operative, dispozitivele de supraveghere a frontierei au fost întărite şi se acţionează ferm în toate zonele aflate în competenţa instituţiei. Autorităţile turce şi române cooperează foarte bine, iar la toate informările Poliţiei de Frontieră din România despre posibilele cazuri ale migraţiei care pleacă de pe coasta Turciei, colegii turci au reacţionat prompt pentru efectuarea misiunilor de căutare cu nave şi cu elicoptere”, ne-a declarat reprezentanta Gărzii de Coastă.

(redactor – Bogdan Comșa; editor online – Arantxa Catană)