Mediul de afaceri, afectat de scandalul băncilor
Publicat de Arantxa Catană, 22 august 2017, 17:52
Opiniile vehiculate în spațiul public potrivit cărora băncile și-ar ascunde profiturile ca să nu plătească impozite au provocat reacții diverse.
Lipsa dialogului între Guvern, Banca Națională și bănci a dus la „o conjunctură stranie care va avea efecte asupra mediului de afaceri“, apreciază Iulian Gropoșilă, președintele Patronatului IMM Constanța.
„Într-o democrație și o economie de piață funcționale, relația Guvern – Banca Națională – bănci ar trebui să fie fundamentală pentru dezvoltarea mediului de afaceri național. Cu siguranță, mai devreme sau mai târziu vom vedea efecte nocive asupra acestuia. În primul rând, firmele au depozite în bănci, persoanele fizice au depozite în bănci, iar scăderea încrederii în bancă este cel puțin deranjantă, să nu spun periculoasă și în această conjunctură perspectiva economică este destul de sumbră“, a declarant pentru Radio Constanța președintele Patronatului IMM Constanța, Iulian Gropoșilă.
Ca să lămurească tema siguranței baniilor din depozite, Banca Națională a României a dat asigurări printr-un comunicat că „sectorul bancar din România este solid și lichid și că nu există nici un motiv de îngrijorare cu privire la siguranța depozitelor populației și firmelor păstrate în băncile din România“.
În plus, în conformitate cu legislația europeană, toate depozitele până la 100 000 euro (inclusiv echivalent în lei sau alte valute) sunt garantate, iar acestea reprezintă 99,65% din total în cazul persoanelor fizice și 97,57% din total în cazul firmelor.
Tot pe această temă Asociația Română a Băncilor (ARB) și Consiliul Patronatelor Bancare din România au formulat un punct de vedere comun prin își arată îngrijorarea față de faptul că „acuzațiile vehiculate în ultima perioadă asupra sectorului bancar în general pot afecta încrederea în sistemul bancar pe de o parte, însă și încrederea băncilor în climatul general de afaceri a cărui predictibilitate este afectată“.
Cele două organizații consideră că „în situația în care autoritățile au identificat sau vor identifica orice fel de abateri la unele instituții de credit, acestea trebuie clarificate și soluționate individual, nu prin anatemizarea întregului sector bancar“.
Pierderile financiare raportate de instituțiile de credit din România au fost cauzate de criza financiară globală, dar și de necesitatea suplimentării capitalului social, măsură impusă de BNR tocmai pentru a garanta lichiditatea sistemului bancar.
În plus, se mai arată în comunicatul Asociației Române a Băncilor, „sectorul bancar din România a traversat criza financiară globală fară ca un singur leu să fie cheltuit de către Statul Român, cum a fost cazul în alte 23 de țări membre ale Uniunii Europene“.
Dincolo de efectele crizei, profiturile reduse ale sectorului bancar au avut drept cauză și eforturile pentru reducerea riscului de credit prin acoperirea creditelor neperformante cu provizioane, de reducere a dobânzilor, însă și de schimbare a modului de calcul prin conversia la standardele internaționale de raportare financiară (IFRS) începând cu anul 2012.
