Restaurarea sitului arheologic de la Capidava, sub monitorizarea comisiei Limes

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 21 august 2017, 07:37

Comisia Națională Limes consideră că finalizarea proiectului cu fonduri UE „Restaurarea, consolidarea, protecția, conservarea și punerea în valoare a sitului arheologic Cetatea Capidava” este importantă pentru conservarea părților structurale originale ale ansamblului, pentru soarta și rolul său public și afirmă că va monitoriza pe mai departe nivelul calității intervențiilor, astfel încât lucrările să afecteze cât mai puțin monumentul.

„Este esențial ca intervențiile să afecteze cât mai puțin monumentul și să fie reversibile, conform principiilor internaționale la care România a aderat. Comisia Națională Limes constată disponibilitatea la un dialog științific constructiv a tuturor părților implicate în ducerea la bun sfârșit a acestui proiect, salutând încă o dată implicarea directă a domnului ministru al Culturii și Identității Naționale în deblocarea acestui dialog. Considerăm că singura cale pentru finalizarea, în condiții optime, a acestui proiect este continuarea acestui dialog, pe baza căruia se pot găsi cele mai bune soluții de corectare a aspectelor semnalate de către noi și de către comisia specială desemnată de Ministerul Culturii și Identității Naționale la propunerea Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice și Comisiei Naționale de Arheologie”, precizează un comunicat al Limes, postat duminică pe site-ul Ministerului Culturii și Identității Naționale.

Comisia Națională Limes se pronunță ferm împotriva unor soluții de restaurare care pot afecta grav autenticitatea și integritatea monumentului.

„În aceste condiții, credem cu tărie că soluțiile de corectare, agreate de toate părțile implicate în implementarea proiectului de restaurare de la Capidava, se vor constitui într-un ghid de bune practici sui generis care să nu mai permită pe viitor, în momentul implementării altor proiecte de restaurare a unor obiective antice de pe teritoriul României, adoptarea unor soluții neconforme cu principiile UNESCO și în totală contradicție cu recomandările Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice și Comisiei Naționale de Arheologie”, mai precizează comunicatul.

Potrivit declarației Comisiei Naționale Limes cu privire la autenticitatea și integritatea cetății antice Capidava, postată în toamna anului 2016 pe site-ul Ministerului Culturii, situația monumentului era caracterizată drept „deosebit de gravă”.

„Astfel, ceea ce se găsește la fața locului în șantierul abandonat de peste 10 luni, în absența unui constructor care să finalizeze proiectul, este o reconstrucție perimetrală a cetății, cu intrări sub arcadă de cărămidă în turnuri, cu zone în care, peste structura originală preexistentă începerii lucrărilor în 2015, s-a ajuns până la dublarea înălțimii păstrate a curtinelor. Consecință directă a modului în care s-a proiectat, avizat și executat intervenția asupra zidurilor, turnurilor și a celor două porți (principală și secundară — poternă), cetatea, în forma sa actuală, nu mai corespunde criteriilor de autenticitate și integritate definite de UNESCO pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial (UNESCO World Heritage List), fapt care poate afecta includerea sitului pe listele tentative naționale în cadrul Programului Național Limes”, se afirma în declarație.

Comisia Națională Limes solicita autorităților competente „luarea unor măsuri urgente pentru remedierea stării de lucruri constatate în cazul cetății Capidava și prevenirea unor situații de acest fel”.

În urma declarației Comisiei Naționale Limes din data de 5 octombrie 2016, Comisia Națională de Arheologie și Comisia Națională a Monumentelor Istorice, funcționând pe lângă MCIN, au primit solicitarea să desemneze câte doi reprezentanți care să constituie o comisie ad hoc pentru analiza celor semnalate, pe baza căreia MCIN să poată formula ulterior un punct de vedere avizat. Această comisie s-a deplasat la Capidava în data de 8 noiembrie 2016, unde a avut loc o întâlnire cu firma proiectantă, beneficiarul — Consiliul Județean Constanța, primăria locală, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Direcția Județeană de Cultură Constanța, respectiv coordonatorul științific al șantierului.

Raportul rezultat a fost depus ulterior la MC (6852/ 06.12.2016). Concluziile acestui raport au fost analizate în cursul lunilor decembrie 2016 și ianuarie 2017 de către plenul Comisiei Naționale de Arheologie și al Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, care a recunoscut justețea problemelor semnalate și a recomandat avansarea unor soluții punctuale, după reunirea reprezentanților beneficiarului, proiectanții și coordonatorul științific al șantierului. CNA și CNMI au cerut ca acele soluții, după ce vor fi agreate de către părți, să fie prezentate spre informare plenului fiecăreia, problema fiind considerată una prioritară.

„Deblocarea impasului administrativ referitor la reluarea lucrărilor și finalizarea proiectului s-a produs în cursul lunilor iulie-august 2017, când au fost inițiate mai multe întâlniri între reprezentanți ai Ministerului Culturii și Identității Naționale, ai Consiliului Județean Constanța, ai firmei care a proiectat lucrarea și coordonatorul științific al șantierului”, mai informează Comisia Națională Limes.