Alexandru Micula, secretar de stat MAE: „Balcanii de Vest și Marea Neagră trebuie să fie tratate împreună“

Publicat de Adrian Băncilă, 8 iunie 2017, 17:29

Trăim vremuri care prezintă cu totul alte provocări față de situația din urmă cu 50 de ani. Se vorbește despre un război hibrid, despre atacuri cibernetice, dar nu am scăpat nici de situațiile clasice cum ar fi înarmarea excesivă a Rusiei. Opinia publică trebuie să fie conștientă de aceste amenințări, apreciază Alexandru Micula, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe.

„Unul dintre mesajele transmise a fost tocmai cel care se referă la faptul că Balcanii de Vest și Marea Neagră trebuie să fie tratate împreună, din punct de vedere al amenințărilor la adresa securității noastre, cât și din punct de vedere al proiectelor menite să schimbe tendințele din ultimii ani“.

Principala îngrijorare în regiune rămâne militarizarea Mării Negre, este de părere Iulian Chifu, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor.

„Avem, după anexarea Crimeei, o militarizare majoră a Peninsulei Crimeea, cu capacitate de proiecție nu numai pe arealul Mării Negre, ci și dincolo de strâmtori, către estul Mediteranei. De altfel, acesta este principalul obiectiv, pentru că, dacă Federația Rusă își propunea doar să facă acele scenarii de război pentru statele membre NATO din arealul Mării Negre, nu avea nevoie de capabilitățile pe care le are acolo, care sunt destinate întregii regiuni Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Estul Mediteranei. Există o amenințare militară vizibilă, declarată în diferite formule, dar cea mai pregnantă și directă și resimțită este cea care vine din spațiul amenințărilor de natură hibridă, amenințărilor de război informațional, influență și, evident, pe arealul Mării Negre, vin și celelalte categorii de amenințări: valul de refugiați. Uniunea Europeană are de gestionat, concomitent, multiple crize. O componentă este să mă duc și să atac în mod direct și să intru în conflict cu costurile de reprezentare, de imagine, directe militare și alta este să utilizezi instrumentar de această factură, prin care să alterezi voința sau decizia statelor. Nu vorbim numai de statele din spațiul postsovietic sau din arealul Mării Negre. Putem vorbi despre ingerința în alegerile americane, despre ingerința în BREXIT, despre ingerința în alegerile din Franța. Însă, în egală măsură, sunt tipuri de acțiuni care merg o singură dată“, a declarat pentru Radio Constanța Iulian Chifu

Ca replică a acțiunilor de înarmare a Rusiei, NATO și-a intensificat prezența avansată în țările de la frontiera Alianței cu rol de descurajare a oricărei potențiale atacuri, însă o altă categorie pentru care se caută noi căi de combatere este cea a amenințărilor neconveționale, a spus diplomatul Sorin Ducaru, consilierul secretarului general al NATO.

„Cealaltă categorie este cea a amenințărilor neconvenționale sau a noilor amenințări, a celor emergente la adresa securității internaționale și a Alianței și acestea vizează aspecte precum emințarea teroristă, amenințările din spațiul cibernetic, diversele forme de amenințări hibride, care combină formele convenționale cu cele neconvenționale, precum și aceste tendințe care vizează manipularea informațională. Unii vorbesc de un război de tip informațional care afectează atât țările din regiune, cât și țări din cadrul Alianței, în general. În zona amenințărilor neconvenționale pot să vă spun că este o combinație extrem de largă și complexă de potențiali actori. Este vorba despre actori nestatali, care pot veni din zona crimei organizate. Observăm folosirea de către organizații teroriste a spațiului virtual pentru recrutare, pentru dezinformare sau chiar pentru a da anumite comenzi. Este o creștere a frecvenței, a intensității și a sofisticării acestor atacuri cibernetice“.

Pierderile în acest război informațional au început abia în ultimii ani să fie contorizate și se pare că este vorba de sume de miliarde de dolari. Spre exemplu, numai în Olanda, atacurile cibernetice au provocat pagube de peste 2% din Produsul Intern Brut. Din păcate, nu avem elaborate astfel de statistici și pentru România, însă, așa cum a afirmat și Melissa Hathaway, expert american în politici informaționale, nicio națiune nu este pregătită pentru atacurile informaționale, iar orice țară este o posibilă țintă.