Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Ziua de 21 mai, marcată de tradiţii şi superstiţii

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 21 mai 2017, 08:03

Sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena este marcată cu cruce roşie în calendarul creştin ortodox. Constantin cel Mare s-a născut în anul 274 în Naissus, Serbia. El a devenit conducător al întregului Imperiu Roman după învingerea lui Maxentiu. Există legenda conform căreia în lupta cu Maxentiu, Constantin cel Mare a văzut pe cer o cruce luminoasă, care stătea deasupra soarelui şi care era inscripţionată cu următoarele cuvinte: „in hoc signo vinces” (prin acest semn vei birui). În noaptea dinaintea luptei, Iisus Hristos i-a apărut în vis bărbatului, cerându-i să pună semnul crucii pe steagurile soldaţilor. Astfel a fost câştigată lupta şi Constantin a devenit împărat.

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Imparatul Constantin cel Mare, fiul imparatesei Elena, este suveranul in perioada caruia crestinismul a fost recunoscut drept religie de stat in Imperiul Roman, prin Edictul de la Milano. Acesta este si cel care a convocat primul Sinod Ecumenic, cel de la Niceea, in cadrul caruia s-a conceput Crezul.

Împărăteasa Elena a fost mama lui Constantin cel Mare, născută în provincia Bitinia sub numele de Flavia Iulia Helena. Ea a fost căsătorită cu generalul roman Constantiu Chlorus, care divorțează de ea în anul 293. Împărăteasa nu se recăsătorește, ci rămâne alături de fiul său și trăiește în credință departe de atenția publică. Ea este cea care a descoperit crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul pe dealul Golgotei. Se spune că un mort a fost atins de această cruce pentru a verifica autenticitatea ei, iar acesta a înviat pe loc. Împărăteasa Elena a contruit Biserica Sfântului Mormânt, dar și multe alte biserici.

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Traditii, obiceiuri si superstitii

În această zi, casele se stropesc cu agheasmă și tămâie, întrucât se crede că acest lucru alungă duhurile rele. În unele zone ale țării, se face un mare foc în curte, iar animalele gospodăriei sunt trecute prin acest fum, pentru a fi ferite de rău. Se mai crede și că acest fum îi ajută și pe gospodari, prin îndepărtarea forțelor malefice care îi amenință.

O superstiție cunoscută spune că tot ce se seamăn astăzi se va uscă. Tot de Constantin și Elena, se stabilesc unde se vor amplasa stânele și cine le va păzi.

În fiecare casă ar trebui aduși cel puțin trei bujori înfloriți, pentru că famila să aibă un an fericit de acum încolo, plin de liniște. Femeile duc bujorii și la biserică, unde îi așează la icoana Sf. Împărați Constantin și Elena. În unele zone rurale, gospodării pun un vas cu lapte în mijlocul camerei, adunând toți membrii familiei în jurul vasului. Apoi, încep să bată cu linguri de lemn în vas, pentru a alungă duhurile necurate.

În această zi, muncile câmpului sunt interzise cu desăvârșire. Se spune că cei care vor încalcă acest obiceiu, vor avea parte doar de pagube tot anul, iar recoltele le vor fi distruse de secetă și de păsări. Nici măcar plantele nu ar trebui udate astăzi, întrucât se spune că acestea se vor ofili.

Vița de vie nu trebuie tunsă astăzi, deoarece se spune că graurii vor mânca strugurii. Nici măcar buruienile sau frunzele uscate nu trebuie înlăturate în ziua de 21 mai.

De asemenea, gospodarii nu trebuie să își lase câinii pe uliță, pentru că aceștia vor fugi și nu vor mai reveni acasă.

În această zi nu este bine să te cerți cu nimeni și nici să ceri sau să dai bani cu împrumut. De asemenea, nu se spăla, nu se coase și nu se fac alte treburi în casă.