Ministerul Mediului a publicat prima versiune a Planului Național de Gestionare a Deșeurilor
Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 30 aprilie 2017, 12:09
Ministerul Mediului a publicat, la sfârșitul acestei săptămâni, prima versiune a Planului Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD), respectiv a Planului Național de Prevenire a Generării Deșeurilor (PNPGD), după ce, joi, Comisia Europeană a anunțat că trimite România în fața Curții de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligației de a adopta aceste planuri, informează Agerpres.
Documentul a fost publicat prin Direcția Generală Deșeuri, Situri Contaminate și Substanțe Periculoase în calitate de titular al PNGD și al PNPGD.
„Scopul realizări Planului Național de Gestionare a Deșeurilor este de a dezvolta un cadru general propice gestionării deșeurilor la nivel național cu efecte negative minime asupra mediului. Principalele obiective al procesului de planificare sunt caracterizarea situației actuale în domeniu (cantități de deșeuri generate și gestionate, instalații existente), identificarea problemelor care cauzează un management ineficient a deșeurilor și a soluțiilor aplicabile, precum și identificarea necesităților investiționale în acest sector. Astfel, pentru caracterizarea situației existente în domeniu au fost utilizate datele aferente perioadei 2010 — 2014, proiecția cantităților de deșeuri a fost realizată pentru perioada 2015 — 2025, iar planul de măsuri acoperă perioada 2018 — 2025“, se notează în documentul publicat pe site-ul ministerului de resort.
Categoriile de deșeuri care fac obiectul PNGD sunt următoarele: deșeuri municipale, fluxuri speciale de deșeuri (deșeuri de ambalaje, deșeuri de echipamente electrice și electronice, deșeuri de baterii și acumulatori, vehicule scoase din uz, uleiuri uzate, deșeuri din construcții și desființări, nămoluri rezultate de la epurarea apelor uzate orășenești, deșeuri cu conținut de PBC, deșeuri de azbest), deșeuri rezultate din activitățile unităților sanitare și din activități veterinare, deșeuri industriale, deșeuri din agricultură, silvicultură și pescuit.
Principalele propuneri de revizuire a cadrului legislativ includ, printre altele, pregătirea pentru reutilizare și reciclarea a 65% din masa deșeurilor municipale până în 2030 (cu o țintă intermediară de 60%, în anul 2025). Pentru realizarea acestui obiectiv, România poate beneficia de o perioadă suplimentară de cinci ani, cu condiția să se ia măsurile necesare pentru ca, până în 2025, respectiv 2030, rata de pregătire pentru reutilizare și reciclarea de.ș municipale să crească la minimum 50% și 60% din greutate.
De asemenea, pregătirea pentru reutilizare și reciclarea a 65% din greutatea tuturor deșeurilor de ambalaje până în 2025 și minimum 75% până în 2030, cu o țintă intermediară de 65% în anul 2025.
În plus, o altă propunere care se referă la depozitarea a maximum 10% din deșeurile municipale până în anul 2030 arată că Romania poate beneficia de o perioada suplimentară de cinci ani cu condiția să se ia măsurile necesare pentru a reduce până în 2030 cantitatea de deșeuri municipale depozitată la 20% din cantitatea totală de deșeuri generate. Totodată, se mai are în vedere interzicerea depozitării deșeurilor colectate separat, promovarea instrumentelor economice pentru descurajarea depozitării, definiții simplificate și îmbunătățite și metode pentru calculul țintelor de reciclare armonizate la nivelul UE, stimulente economice pentru ca producătorii să pună pe piață produse mai ecologice și sprijinirea schemelor de reciclare și valorificare (de exemplu, pentru ambalaje, baterii, echipamente electrice și electronice, vehicule), respectiv reducerea generării deșeurilor alimentare în producția primară, în prelucrare și procesare, în comerțul cu ridicata și amănuntul, în restaurante și servicii alimentare, precum și în gospodării.
Comisia Europeană (CE) a anunțat, joi, că trimite România în fața Curții de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligației de a revizui și adopta planul național de gestionare a deșeurilor și programul de prevenire a generării de deșeuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE) și ale economiei circulare, informează un comunicat de presă al executivului comunitar.
Potrivit forului european, autoritățile române trebuiau să revizuiască și să actualizeze planul național de gestionare a deșeurilor și programul de prevenire a generării de deșeuri, cel târziu în 2013. Comisia a inițiat procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în septembrie 2015 și a trimis României un aviz motivat în mai 2016, solicitându-le autorităților să adopte rapid aceste instrumente de baza prevăzute de legislația în materie de deșeuri.
România este unul dintre cele mai neperformante state membre în ceea ce privește gestionarea deșeurilor municipale solide. În 2015, aceasta a înregistrat cea mai mare rata de depozitare a deșeurilor din UE, mai exact 72%, cu mult peste media UE de 25,6%.
Directiva-cadru privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE) are ca scop protejarea mediului și a sănătății umane prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse în contextul generării și al gestionarii deșeurilor, precum și prin reducerea impactului general și creșterea eficienței folosirii resurselor. În temeiul directivei, statele membre trebuiau să adopte, până la 12 decembrie 2010, planuri naționale de gestionare a deșeurilor, iar până la 12 decembrie 2013, programe de prevenire a generării de deșeuri.
Statele membre trebuie să își reevalueze planurile de gestionare a deșeurilor cel puțin o data la șase ani și, dacă este cazul, să le revizuiască.
România trebuia să finalizeze Planul Național de Gestiune a Deșeurilor (PNGD) până la 31 decembrie 2016, aceasta fiind o condiționalitate ex-ante asumată de către autorități printr-un acord semnat cu Uniunea Europeană, pentru a beneficia de fazarea mai multor proiecte cuprinse în exercițiul financiar anterior. Sancțiunile europene se decid în urma unui proces în care statul român și Comisia Europeană (CE) se judecă la Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg, precedat de o serie de avertismente și ultimatumuri de conformare din partea forului european.
Coordonatorul Grupului de lucru pe tema Mediu din cadrul Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România), Andrei Orban, a explicat, la finele anului trecut, că, după depășirea datei-limită, România riscă amenzi de la Comisia Europeană, bani ce ar urma să fie plătiți la doi ani după încheierea exercițiului financiar 2014 — 2020.
În luna mai 2016, Ministerul Fondurilor Europene (MFE) anunța că a cumpărat, prin licitație deschisă, servicii de asistență tehnică pentru realizarea Planului Național de Gestionare a Deșeurilor și a Planului Național pentru Prevenirea Generării Deșeurilor. În acest sens, pe 25 aprilie 2016, ministerul a atribuit un contract cu o valoarea totală de 1.547.855 de lei, fără TVA, societății Fichtner Environment SRL din București, potrivit unui anunț publicat pe SEAP, în 20 mai.
România trebuie să respecte o serie de condiționalități ex-ante față de Comisia Europeană, iar conform MFE, nouă dintre acestea au un risc crescut de neîndeplinire și vizează: achizițiile publice, transporturile, managementul deșeurilor, cercetare și inovare și dezvoltarea digitală.
În ceea ce privește PNGD, ministerul de resort subliniază că, deși ar fi nevoie în mod normal de minimum doi ani de muncă, abia în aprilie 2016 a fost semnat contractul de consultanță pentru scrierea Planului, termenul de realizare fiind la 31 decembrie 2016, în caz de nerespectare a datei limită, România riscând blocarea fondurilor europene pentru mediu, în valoare de sute de milioane de euro.
Condiționalitățile ex-ante au fost negociate de fiecare stat membru cu Comisia Europeană și reprezintă măsuri de pregătire a legislației/ instituțiilor pentru o bună utilizare a fondurilor europene. România a negociat 36 de condiționalități, acceptate de Guvern în 2014. Întârzierea îndeplinirii condiționalităților poate duce la suspendarea integrală sau parțială a plăților aferente Programelor Operaționale care sunt vizate de respectivele clauze preliminare. Data de 31 decembrie 2016 este termenul limită până la care România trebuia să îndeplinească toate aceste condiționalități.
România are o Strategie Națională de Gestionare a Deșeurilor (SNGD), revizuită în anul 2013 și aprobată prin HG 870/2013, prin care se stabilesc politica și obiectivele strategice ale țării în domeniul gestionării deșeurilor pentru perioada 2014-2020.
