TULCEA: Agricultură ecologică la poalele Munților Măcin

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 20 aprilie 2017, 15:48

Agricultura ecologică este parte a managementului conservării biodiversității, este concluzia specialiștilor care s-au întâlnit recent la Centrul de Vizitare-Informare din localitatea Greci, județul Tulcea.

Administrația Parcului Național Munții Măcinului (APNMM) a organizat aici, seminarul de informare a comunităților locale cu tema: „Măsuri de sprijin pentru activitatea agricolă prietenoasă mediului și practicarea agriculturii ecologice-mijloc de ocrotire durabilă a biodiversității dobrogene.”

În această zonă, APNMM administrează din punct de vedere al conservării biodiversității o suprafață de 69 000 ha, din care o bună parte o reprezintă terenurile agricole situate în ariile protejate de importanță comunitară SCI Munții Măcin, SCI Podișul Nord Dobrogean și SPA Măcin Niculițel.

În ultimii ani, în rândul fermierilor a apărut teama că într-o arie protejată nu mai poți face nimic. Activitatea agricolă, creșterea animalelor se pot desfășura armonios cu păstrarea ariilor protejate, respectându-se măsurile de agromediu. Există câteva condiții diferite pentru practicarea agriculturii în zonele protejate, dar nu imposibile, spune directorul APNMM Viorel Roșca. Nu se renunță la arborii căzuți sau la arbuștii crescuți solitari cum ar fi: păducelul, iasomia sălbatică, cununița pitică. Existența lor nu dăunează pășunatului, ba dimpotrivă animalele se pot odihni sub crengile lor în zilele caniculare și acest lucru poate ajuta în creșterea cantității de lapte pe care o produc. Puțini știu că sălcioara, un arbust din ce în ce mai rar pe dealurile dobrogene, este una din puținele plante care poate absorbi azotul din aer.

Pentru că oamenii în Dobrogea au fost mai săraci, nu au aplicat pe terenuri insecticide sau pesticide, substanțe puternice care să distrugă dăunătorii solului. Așa se face că acum pământul dobrogean corespunde normelor Uniunii Europene pentru agricultura ecologică. 10% din suprafața arabilă a județului Tulcea este cultivată în mod ecologic, clasând județul pe primul loc din țară. 255 de operatori de agricultură ecologică au fost înregistrați în anul 2016, la Direcția Agricolă și pentru Dezvoltare Rurală Tulcea, cu peste 32 000 de ha pe care lucrează. Primele ferme cu producție ecologică și cele mai multe în același timp, au apărut în acest județ, în anii 2011-2014, când erau cultivate 1400 de ha. În prezent cele 32 254 ha cultivate ecologic sunt amplasate în mai tot județul la: Ceamurlia, Baia, Tulcea, Mahmudia, Topolog, Nufăru, Măcin, Niculițel, Isaccea, Luncavița.

Ponderea suprafețelor cultivate în regim ecologic o reprezintă: culturile cerealiere, oleagionoase, leguminoase, plantele medicinale și vița de vie. Orice femier poate practica agricultură ecologică dacă respectă 14 reguli, spune Mioara Ilioaiei, de la Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Tulcea.

Multe dintre fermele ecologice sunt amplasate în jurul Parcului Național Munții Măcin. Agricultorii trebuie să respecte măsuri de agromediu, în așa fel încât acestea să se armonizeze cu managementul conservării biodiversității. Fermierii au obligația de a respecta perioada de cuibărire a păsărilor și în primul rând au obligația de a păstra vegetația solitară de pe terenurile agricole pe care le lucrează sau de pe pășunile unde cresc animale. Plata subvențiilor primite de la APIA nu este afectată de existența acestora , ba dimpotrivă, spune Corneliu Ivanov, de la APIA Tulcea, pentru că se aplică un indice de transformare. Suma de plată este suplimentată dacă pe terenul ce face parte din aria protejată a PNMM, există vegetație solitară. Dacă un fermier are 1 ha de teren agricol sau pășune pe care există arbori sau vegetație solitară, poate obține de la APIA subvenții pentru 1,3 ha, prin aplicarea indicelui de transformare. APIA respectă toate criteriile pe care le impune APMM, pentru ca fermierii să poată obțină subvenția agricolă, termenul de depunere al cererilor fiind 15 mai.

Specialiștii agricoli susțin că animalele care în zilele toride se răcoresc la umbra copacilor dau o cantitate mai mare cu 20 % de lapte, așa că nu distrugeți copacii răzleți de pe pajiști. Ei sunt cea mai bună formă a biodiversității. În zona Greci-Crucile, pe cele 38 de ha există cea mai bună compoziție floristică din țară. Sezonul de pășunat trebuie să se desfășoare rațional pentru ca plantele să dăinuiască peste veacuri. Pajiștile sunt de cele mai multe ori degradate prin faptul că ciobanii staționează cu animalele mai mult de 3-4 zile. Terenurile sunt scoase astfel, din circuitul agricol și pe ele nu mai poate crește decât scaiul măgăresc. Pentru că animalele sunt scoase la pășunat și iarna până și solul a fost erodat. Pajiștile trebuie să rămână cu arbori, pentru că sub ele se află cea mai bună compoziție floristică.

În ultimii ani, în România, clima a crescut cu 0,3 grade C, în regiunea de sud și sud-est, din care face parte și Dobrogea, clima a crescut cu 0,8 grade C, din cauza deșertificării, spune Teodor Marușca de la Institutul pentru Cercetarea și Dezvoltarea Pajiștilor Brașov. Unde ne retragem în viitorii ani, când va fi din ce în ce mai cald? Plantarea de arbori în zone aride înseamnă viață. Sistemul agro-silvo-pastoral durabil este o soluție în contextul încălzirii globale a climei. Un astfel de sistem se numește dehesa spaniolă și există în Spania din anul 924. La fel și în Portugalia.

Dumbravă, crâng, umbra nucului bătrân, pășuni, fânețe, arbori seculari pentru bunăstarea animalelor și păsărilor, înseamnă viață.Pentru ca viața să continue în ariile protejate mai ales, trebuie inventariați stejarii, toaletați arborii și plombate scorburile lor, trebuie îndepărtat vâscul de pe arbori și pedepsiți cei care distrug arborii.

Măsurile de agromediu pot fi complementare cu ceea ce este tradițional, este concluzia întâlnirii.

Un material realizat de Liliana FUSTANELA