REFERENDUM în TURCIA. Ce șanse are Recep Tayyip Erdogan să devină un „sultan modern“ (analiză)

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 16 aprilie 2017, 14:22

Cetăţenii turci sunt chemati astăzi la urne, la un referendum pentru schimbarea Constituţiei. Consultarea populară îi va putea conferi noi puteri preşedintelui Tayyip Erdogan şi ar putea aduce cea mai radicală schimbare a sistemului politic din istoria modernă a Turciei.

Despre implicațiile rezultatului acestui vot popular asupra democrației și realității politice din Turcia a vorbit la Radio Constanța conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu, decanul Facultății de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității „Ovidius“ din Constanța.

„Șansele sunt suficient de mari ca acest referendum să aibă majoritatea voturilor sau cel puțin 50% + 1 Da, din mai multe motive. În primul rând, însuși șeful statului a fost implicat în campania pentru Da, unul dintre argumente fiind acela că era necesară o revizuire a Constituției care a rămas neschimbată încă din anii 80. S-ar fi dorit de fapt o Constituție nouă, dar s-a ajuns la această variantă a modificării a 18 articole și evident cele mai importante, care se referă la echilibrul de putere și la raportul dintre puterile statului în Turcia“, a explicat conf.univ. dr. Emanuel Plopeanu, pentru Radio Constanța.

Una dintre modificările aduse Constituției ar duce la eliminarea funcției de prim-ministru. Practic, președintele va fi și șeful Executivului. Parlamentul și-ar extinde mandatul la cinci ani, dar și numărul de parlamentari de la 550 la 600. Scade la 18 ani vârsta de la care un cetățean poate să fie ales.

Există și alte modificări, care au suscitat interesul opiniei publice internaționale și anume raportul dintre puterea executivă și cea judecătorească. Conform noilor prevederi constituționale, Curtea Supremă de Justiție ar urma să aibă mai puțini membri, iar patru dintre aceștia vor fi numiți de președinte, iar doi de către ministrul de Justiție, care este numit de președinte, conform noii legi fundamentale.

„De asemenea, Parlamentul își pierde abilitatea de a chema miniștri și de a-i interpela, în schimb rămâne cu capacitatea de a declanșa un fel de anchete însă numai cu două treimi dintre numărul de membri, dacă numărul de parlamentari crește vă dați seama că a atinge acest număr de două treimi este destul de dificil“, a mai spus decanul Facultății de Istorie și Științe Politice.

În comparație cu ultimele alegeri care au avut loc în Turcia și care s-au reluat pentru că partidului AKP nu obținuse majoritatea, acum există și o coaliție pentru susținerea acestui referendum, formată din AKP și formațiunea politică naționalistă democrată din Turcia, deși aceasta din urmă s-a opus inițial modificării Legii fundamentale.

Relaţiile dintre Turcia şi Europa au ajuns la un nivel foarte scăzut în timpul campaniei pentru referendum. Agenția de presă germană DPA susține că un rezultat pozitiv al referendumului de astăzi ar duce la schimbarea destinului unei generații.

În urma modificării Constituției, președintele ar avea practic dreptul la două mandate consecutive fiecare de câte cinci ani. Acest lucru înseamnă că, dacă actualul lider de la Ankara, Recep Tayyip Erdogan, va fi ales și la următoarele alegeri prezidențiale va putea rămâne la putere până în 2029. Astfel, Erdogan ar putea sta la putere chiar mai mult decât a făcut-o întemeietorul Turciei Moderne, Mustafa Kemal, în perioada interbelică, a mai subliniat conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu.

„Trebuie să vedem această retorică a președintelui Erdogan în primul rând din perspective electorale și miza cea mai mare este ce se va întâmpla din punct de vedere al discursului după 16 aprilie. Pentru că este evident că Turcia nu va mai putea rămâne la nivelul actual al relațiilor cu statele europene occidentale, adică la acest nivel de reproșuri și de acuze sau de retorică inflamantă, pentru că știm cum a caracterizat președintele Turciei, de exemplu, Germania. Va trebui să se producă o schimbare în această retorică“, a mai spus Plopeanu.

Specialistul în relații internaționale apreciază că această schimbare de retorică se va produce, mai ales dacă rezultatul referendumului va fi da. Tot în contextul unui rezultat pozitiv schimbării Constituției va avea loc și o ierarhizare a Turciei, prioritare devenind angajamentele Ankarei în cadrul NATO față de situația din Orientul Mijlociu, iar integrarea Turciei în Uniunea Europeană va deveni un subiect secundar, chiar dacă s-a aflat în prim-planul retoricii de campanie pentru acest referendum.

„Și în cazul în care rezultatul va fi da și în cazul în care rezultatul va fi nu, angajamentele Turciei în cadrul NATO și ale NATO față de Turcia vor rămâne valabile, pentru că este o alianță de securitate în primul rând și nu o alianță care pune pe primul plan principii legate de organizarea statului , de democrație, de stat de drept etc. Însă, pe termen mediu nu cred că se vor relua negocierile pentru aderarea Turciei la Uniunea Europeană, decât dacă se dau semnale evidente ale stingerii acestei retorici antieuropene“, afirmă decanul Facultății de Istorie și Științe Politice.

În ceea ce privește poziționarea președintelui Erdogan în tot acest context în care se vorbește despre trecerea de la democrație parlamentară la republică prezidențială este important de menționat că actualul lider de la Ankara s-a implicat în campanie pentru referendum asemeni unui șef de partid, miza fiind una care îl vizează direct și personal.