Comisarul european Corina Crețu dezaprobă aplicarea de sancțiuni statelor est europene

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 25 martie 2017, 09:03

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a afirmat într-un interviu acordat cotidianului german Frankfurter Allemagne Zeitung (FAZ) că se opune aplicării de sancțiuni țărilor din Europa de Est și refuză să utilizeze fondurile structurale ca mijloc de a exercita presiuni în chestiunea refugiaților.

În mod repetat, politicienii germani și austrieci au solicitat reducerea finanțării acordate statelor membre UE din estul Europei care nu dau dovadă de suficientă solidaritate în ceea ce privește criza refugiaților sau care fac dumping fiscal pe cheltuiala statelor vecine.

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, refuză însă categoric asemenea cereri. UE nu poate folosi fondurile structurale ca mijloc de a exercita presiuni, a spus ea într-un interviu cu FAZ. „Noi trebuie să unim statele membre, nu să le întărâtăm unele împotriva celorlalte”. Comisarul a adăugat că „acest lucru este valabil în mod special în ceea ce privește criza refugiaților”.

„Este într-adevăr o problemă că există tot mai puțini europeni cu normă întreagă și tot mai mulți cu jumătate de normă”, a avertizat ea. Acest lucru nu se poate însă rezolva de către UE prin corelarea fondurilor structurale cu exprimarea solidarității în alte domenii de politică. Dimpotrivă: o politică regională de succes este și în interesul statelor membre înstărite, cum ar fi Germania și Austria, a declarat Corina Crețu. Ele sunt cele care beneficiază de contracte atunci când UE sprijină, de exemplu, dezvoltarea infrastructurii prin fondurile sale structurale. Iar economia germană are de profitat dacă statele est-europene recuperează decalajul economic și puterea de cumpărare din aceste țări crește.

O diminuare a sprijinului financiar pentru anumite state membre ale UE, ca Polonia și Ungaria, ar fi oricum posibilă cel mai devreme în cadrul următoarei perioade financiare, care începe în 2021. Dezbaterea pe această temă urmează să înceapă deja anul acesta. În special Polonia ar avea mult de pierdut. Această țară este cel mai important beneficiar net de fonduri din UE. Ea a primit, recent, cu 9,5 miliarde de euro mai mult de la bugetul UE decât a plătit, iar cea mai mare parte din acești bani o reprezintă fondurile structurale.

În opinia Corinei Crețu, fondurile structurale pot juca un rol cu adevărat important în rezolvarea crizei refugiaților. „O serie de regiuni au ajuns să se confrunte cu provocări imense din cauza acestei crize”, a declarat comisarul. „În ceea ce le privește, trebuie să dăm dovadă de aceeași solidaritate ca și în cazul regiunilor care au fost afectate de dezastre naturale”, a mai spus ea.

Eurocomisarul s-a pronunțat ferm împotriva ideii de a concentra fondurile structurale din următoarea perioadă financiară doar pe statele membre mai sărace. „Nu ar trebui să reducem în nici un caz fondurile structurale acordate regiunilor bogate”, a declarat ea.

Pe de altă parte, retragerea contribuitorului net Marea Britanie va crea un gol în bugetul UE. În cazul în care alte țări, cum ar fi Germania sau chiar și Austria, nu sunt dispuse să contribuie mai mult la acest buget, UE va trebui să își reducă cheltuielile. Totodată, sunt necesare mai multe fonduri pentru alte cheltuieli, nu în ultimul rând fiind cele legate de criza refugiaților. De aceea, se înmulțesc vocile care doresc să reducă și redirecționeze finanțarea din fonduri structurale.

Chiar și țările bogate, precum Germania, depind încă de un sprijin financiar, în domenii cum ar fi întreprinderile mici și mijlocii sau inovarea, a spus Corina Crețu. „Studiile arată că băncile creditează mai degrabă întreprinderile care sunt, de asemenea, cofinanțate din fondurile structurale europene”, a subliniat ea. Dacă luăm în considerare Germania, politica de coeziune a creat doar în această țară 100.000 locuri de muncă în perioada recentă. „Cei ce doresc ca sprijinul financiar din fonduri structurale să se concentreze doar pe regiunile mai sărace nu au înțeles că nu mai investim de mult doar în piatră și beton, ci că facem o politică de coeziune modernă”, a adăugat comisarul european.

Mai mult, există diferențe mari ale nivelului de prosperitate între diferitele regiuni chiar și în interiorul țărilor bogate. De exemplu, politica de coeziune a UE a jucat un rol major în dublarea produsului intern brut din noile landuri federale germane (fosta RDG), comparativ cu 1991. „Pentru astfel de regiuni, avem un sprijin financiar din fonduri structurale în funcție de nevoile lor”, a spus Corina Crețu, citată de FAZ.