Judecătorul Ciprian Coadă: „Judecătorii nu se pot bucura de un statut special, asemenea parlamentarilor şi miniştrilor”

Publicat de Arantxa Catană, 14 martie 2017, 17:42

Pe site-ul Juridice.ro, judecătorul Ciprian Coadă de la Curtea de Apel Constanţa a publicat un articol în care vorbește despre o decizie a Curții Constituționale a României prin care s-a dorit rezolvarea unui așa-numit conflict de natură constituțională între puterile statului.

„Viaţa noastră unde e? Viaţa noastră, ce-aţi făcut cu ea?”

„Aşadar, am fost cu toţii contemporanii unei decizii „istorice”, prin care Curtea Constituţională, în rezolvarea unui presupus conflict de natură constituţională între puterile statului, a statuat că Ministerul Public nu are competenţa legală de a desfăşura activităţi de cercetare penală privind legalitatea şi oportunitatea unui act normativ adoptat de către legiuitor, ca şi când acţiunile procurorilor nu ar fi fost exercitate în baza unor competenţe proprii, atribuite prin lege, iar în activitatea de legiferare totul ar fi permis, oricând şi oricum.

Dacă ar fi să dezvoltăm raţionamentul expus prin decizia Curţii, ar însemna că şi judecătorul sau procurorul care săvârşeşte un abuz de putere sau o infracţiune de corupţie în timpul procesului să nu mai poată fi cercetat penal, doar pentru că părţile interesate ar avea posibilitatea desfiinţării unei hotărârii judecătoreşti sau a unei ordonanţe în căile de atac sau pentru că acestea ar avea la îndemână posibilitatea sesizării Inspecţiei Judiciare.

În mod evident, în materie judiciară, aceste căi nu se pot întrepătrunde, fiecare procedură având un caracter distinct, niciuna dintre ele neputând-o exclude pe cealaltă.

În această privinţă, sunt convins că instanţa constituţională nu ar avea ceva de obiectat, pentru că, nu-i aşa, judecătorii nu se pot bucura de un statut special, asemenea parlamentarilor şi miniştrilor, fiind obligatoriu ca în cazul lor să funcţioneze cât mai multe forme de răspundere juridică.

Aceasta cu toate că judecătorii din România nu ar mai avea, după unii, dreptul de a-şi exprima opinia asupra calităţii şi oportunităţii legii, revenindu-le însă obligaţia fermă de a respecta legea şi de a răspunde pentru aceasta, oricât de strâmbă ar fi, doar pentru o aplică în îndeplinirea funcţiei pe care o exercită.

Ei bine, spre dezamăgirea unora, sunt convins că şi în cazul situaţiei analizate prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 68 din 27 februarie 2017, controlul parlamentar şi cel de constituţionalitate rămân modalităţi alternative de înlăturare a efectelor juridice generate de un act normativ, motiv pentru care ele nu pot împiedica cercetarea faptelor de natură penală comise în procesul de elaborare şi de adoptare a legilor şi ordonanţelor, procedura judiciară neputând fi paralizată de o procedură distinctă, ce are un cu totul alt obiect.”

Citiți materialul integral pe Juridice.ro