Sfântul Ştefan: Tradiții și obiceiuri

Publicat de Arantxa Catană, 27 decembrie 2016, 11:01

Astăzi, în cea de-a treia zi de Crăciun, credincioşii ortodocşi şi cei greco-catolici îl prăznuiesc pe Sfântul Ştefan, primul diacon şi martir al Bisericii.

Sfântul Ştefan este primul dintr-un lung şir de martiri creştini. El a fost unul dintre cei şapte diaconi ai primei comunităţi din Ierusalim, treaptă în ierarhia eclezială care în acele vremuri implica şi mult ajutor acordat celor sărmani. Sfântul Ştefan a fost acuzat de propăvăduirea învăţăturii lui Iisus şi după ce a fost arestat a fost judecat de arhiereul Caiafa, cel care îl condamnase la moarte şi pe Hristos. În faţa sinedriului el a ţinut un cuvânt plin de curaj, cuvânt care i-a adus până la urmă şi condamnarea la moarte prin lapidare. A murit ucis cu pietre în jurul anului 35 după Hristos în afara Ierusalimului iar la asisinarea sa a asistat şi Saul, viitorul sfânt Apostol Pavel. Peste 400 de mii de români care poartă numele Sfântului Ştefan îşi sărbătoresc astăzi onomastica.

Semnificația numelui Ștefan

Numele este de origine grecească – Stephanos – și înseamnă „coroana”, „ghirlanda”, „cununa” (cu care erau încununați învingătorii). La noi, formele curente au fost și sunt Ștefan și Ștefan(i)a, diminutivate mai ales Fane, Fănel, Fănică, Făniță, Fana, Fanica, iar uneori – sub influență străină – Fanny. Destul de des se folosesc și diminutivele Ștefănel sau Stefanita, mai rar Stef(i). Mai recent a apărut și formă feminină Stefanela (ce pare sa fi prins mai bine decât vechea Ștefanida – numele unei mucenițe trecute în calendar).

Tradiții și obiceiuri

Potrivit unei tradiții străvechi, de Sfântul Ștefan este bine să aducem în casă icoană Sfântului sau să dăruim cuiva o astfel de icoană, pentru a-i ajută pe creștinii care suferă probleme de sănătate și pe cei care se judecă de foarte mult timp cu persoanele orgolioase.

În unele locuri din Muntenia gospodinele pregătesc așa-numitele Pâinici ale lui Ștefan, făcute în forme rotunde, dintr-un aluat foarte asemănător cu cel de cozonac. Se obișnuiește ca aceste pâinici să se ungă cu miere. De asemenea, păinicile amintesc creștinilor de pietrele cu care a fost ucis Sfântul Ștefan. Odată ce sunt sfințite de preot la biserică, păinicile se împart copiilor sărmani.

Se mai zice că, în semn al iubirii și prețuirii, în această zi persoanele certate trebuie să se împace.