10 probleme cu care se confruntă litoralul românesc

Publicat de , 30 octombrie 2016, 12:00

De Ziua Mării Negre nu ar trebui să ne concentrăm doar pe festivităţi, ci şi asupra problemelor mării şi litoralului, atrag atenţia activiștii de la Grupul de Dezvoltare Durabilă.

Ei spun că au făcut cercetări şi au identificat 10 probleme cu care se confruntă litoralul. Prăbuşirea falezelor, deversarea de deşeuri sau apă pluvială neepurată în Marea Neagră.

Iată lista completă, conform unui comunicat de presă:

1. Prabusirea falezelor litorale. Desi este o problema cunoscuta si care are consecinte desosebit de grave asupra asezarilor umane sau a altor obiective edilitare, interventia autoritatilor competente, in speta Ministerul Mediului, s-a lasat asteptata. Daca in zona 2 Mai – Vama Veche nu s-a intervenit deloc, desi problemele de eroziune sunt acute, in zona Costinesti sau Eforie s-au efectuat lucrari de consolidare intre anii 2009-2013 si, cu toate acestea, lucrarile nu au fost cele mai inspirate, deoarece eroziunea falezelor a continuat.
2. Deversarile necontrolate de ape pluviale neepurate in Marea Neagra. Cu toate ca s-au facut eforturi pentru modernizarea statiilor de epurare din zona litorala, exista foarte multi agenti economici dar si persoane private care deverseaza apele uzate direct in apa marii. Din semnalele pe care le-am primit astfel de cazuri au fost intalnite cu preponderenta in localitatile Agigea, Costinesti, Tuzla, Navodari si Eforie, dar si in lacurile litorale in zona localitatilor Ovidiu, Techirghiol, Limanu.
3. Deversarile de deseuri in Mare Neagra. Asociatia noastra a fost semnalata privind cazuri in care persoane private sau agenti economici au aruncat deseuri menajere in Marea Neagra. Acest lucru se intampla in special in sezonul estival, cand agenti economici cu activitate in turism si alimentatie publica arunca efectiv deseurile menajere produse direct in apele Marii Negre. Localitatile in care s-au intalnit astfel de practici au fost Agigea, Mangalia (Jupiter) si Costinesti.
4. Antropizarea ariilor protejate. Intentiile diverselor autoritati locale de a urbaniza zonele protejate nu sunt unele noi. Daca lacul Siutghiol este deja un lac antropizat, existand o dezvoltare urbanistica puternica in zona in ultimii 20 de ani, in ultima perioada s-a constatat o presiune tot mai crescuta si in celelalte arii protejate din zona sudica a Marii Negre: lacurile din Mangalia, Capul Tuzla, plaja submersa Eforie, lacul Techirghiol, dunele de la Agigea, 2 Mai-Vama Veche. Inexistenta planurilor de administrare a ariilor protejate (cu mici exceptii) si nepasarea autoritatilor care ar trebui sa se implice fac din aceste zone victime sigure pentru interesele dezvoltatorilor imobiliari.
5. Urbanizarea nesustenabila. Se cunoaste faptul ca 60% din populatia globului traieste in zona costiera. De aceea exista un interes crescut al populatiei de a avea o locuinta cat mai aproape de mare. Plecand de la acest deziderat, autoritatile au mizat pe dezvoltarea localitatilor prin introducerea unor suprafete mari de teren in intravilan care apoi sa devina propice pentru constructii imobiliare. Din pacate acest lucru s-a realizat intr-n mod haotic in toate localitatile romanesti de la tarmul Marii Negre, nerespectandu-se reguli simple de arhitectura urbana. Supraaglomerarea, lipsa spatiilor verzi, lipsa piatetelor, a obiectivelor culturale, neconcordanta dintre activitatile economice si cele sociale sau de protectie a mediului sunt doar cateva din problemele generate de aceasta urbanizare nesustenabila.
6. Penetrarea rezervatiei biosferei Delta Dunarii cu activitati improprii protejarii mediului. Daca in ultimii ani s-au facut eforturi foarte mari de protejare a acestui spatiu unic in lume, exista totusi incercari de a penetra aceasta zona foarte atractiva. Incepand de la dorinta de a infiinta o statiune turistica in zona Corbu-Vadu, multi intreprinzatori au achizitionat terenuri cat mai aproape de malul marii in speranta ca proiectele impbiliare vor fi aprobate. O alta problema este agriculura intensiva in anumite zone precum si aparitia unui numar mare de animale domestice (vaci, oi, capre). O a treia problema este braconajul in rezervatia biosferei, fie ca este vorba despre resursele piscicole fie ca este vorba despre braconajul la animale sau pasari. Inca o problema este turismul de masa necontrolat care produce daune semnificative rezervatiei biosferei.
7. Administrarea zonei costiere. Desi la administrarea acestei zone sunt desemnati prin lege mai multi factori cu atributii, exista o zona gri a administrarii zonei costiere, o zona in care niciuna din autoritati nu isi exercita atributiile. La inceputul anilor 2000 a fost infiintat Comitetul National al Zonei Costiere, care avea rolul de a aviza orice investitie si activitate semnificativa in zona costiera. Cu toate acestea, desi ne aflam in anul 2016, acest organism care are in componenta reprezentanti ai autoritatilor ai institutiilor de raspundere, incepand cu Ministerul Mediului, si-a dovedit ineficienta din cauza limitarilor legislative. Avizele eliberate sunt doar consultative, neavand o forta juridica si neputand impune restrictii sau criterii in ceea ce priveste activitatile din zona costiera.
8. Inexistenta unei strategii sau a unui plan de dezvoltare in zona costiera. Desi exista strategii sectoriale, desi exista planuri de dezvoltare locale, judetene, regionale sau nationale, totusi, in zona costiera nu a fost realizat un plan comun si unitar de dezvoltare care sa inglobeze puncte comune din celelalte planuri si strategii. Un exemplu care ar fi putut fi urmat este cel al Strategiei Dunarii, unde au fost comasate probleme comune din diverse domenii de activitate, iar Uniunea Europeana va finanta proiecte care sa rezolve aceste probleme.
9. Dezvoltarea turistica in zona costiera pe baze nesustenabile. Abordarea eronata a responsabililor din turism a modului de atragere a turistilor pe litoralul romanesc a facut ca sezonul estival sa fie din ce in ce mai scurt iar oferta turistica sa fie foarte limitata. Scaderea semnificativa a numarului de turisti straini dar si scaderea numarului de turisti romani care vin in afara lunilor de varf, au facut din litoralul romanesc in special o destinatie de vara de weekend. Potentialul turistic enorm al zonei este neexploatat, cu toate ca exista o infrastructura bine pusa la punct.
10. Lipsa unei viziuni privind dezvoltarea durabila. Zona costiera romaneasca gazduieste multe activitati economice, incepand de la turism, activitati portuare si constructii de nave, rafinarii, etc. In acelasi timp exista probleme de mediu, incepand de la eroziunea costiera, continuand cu degradarea ariilor protejate sau cu deversarile necontrolate de ape neepurate. Lipsa coeziunii dintre autoritati si institutii, neaplicarea unor masuri de atenuare a efectelor schimbarilor climatice, aplicarea unor solutii ingineresti in lucrari privind protectia costiera fara a lua in calcul efectele acestora in timp asupra mediului, vor provoca daune majore zonei costiere si locuitorilor din aceasta zona.