TULCEA: Spectacol aerian cu parapantele
Publicat de Bogdan Comșa, 18 august 2016, 15:47
Mai mulţi parapantişti au poposit zilele trecute în zona naturală protejată Deniz Tepe, din judeţul Tulcea, oferindu-le şoferilor şi pasagerilor din autoturismele care circulau pe drumul european E 87 Tulcea – Constanţa un adevărat spectacol aerian.
‘Vin de mai mulţi ani pe la noi. Sunt uneori chiar şi 20 de parapantişti. Cunosc curenţii de aer şi vin şi se lansează din Deniz Tepe. Uneori, vin pe la noi şi de două ori pe an’, a declarat pentru AGERPRES primarul comunei Mihail Kogălniceanu, Alexe Anastase.
Şi unii săteni i-au văzut şi admirat pe acrobaţii aerului. ‘Am văzut şi eu pe dealul Deniz Tepe vreo patru paranpatişti zilele trecute. Mi-au plăcut’, a afirmat Niculai Varvara, în vârstă de 47 de ani.
Sunt localnici care susţin că zona respectivă este încă islazul comunal, cu toate că dealul Deniz Tepe este de mai mulţi ani sit Natura 2000, această arie naturală protejată fiind administrată de Fundaţia Eco-Pontica şi Societatea Ornitologică din România.
Cu o suprafaţă de aproximativ 1.900 de hectare, dealul care de pe E 87 atrage atenţia călătorilor are o altitudine maximă de 258 de metri şi pare izolat în mijlocul unei zone joase de câmpie.
Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale unor specii caracteristice zonelor de stepă precum pasărea ogorului, ciocârlia de stol, ciocârlie de bărăgan, fâsa de câmp şi şorecarul de câmp. De asemenea, este o importantă zonă de hrănire pentru o parte din perechile cuibăritoare de şerpar şi acvilă mică din situl vecin Pădurea Babadag. Şoimul dunărean se poate observa cu regularitate staţionând sau hrănindu-se în zonă. Situl este important în perioada de migraţie pentru speciile de răpitoare diurne şi berze. Abundenţa de păsări din această zonă face ca Deniz Tepe să fie vizitat de mulţi amatori de birdwatching din România, dar şi din străinătate. Alte specii importante care pot fi găsite în zona Deniz Tepe şi listate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE sunt popândăul, balaurul dobrogean şi clopoţelul dobrogean.
AGERPRES
