TULCEA: Poveşti pescăreşti din Delta Dunării

Publicat de Bogdan Comșa, 12 august 2016, 19:11

Ştiuci de peste 30 de kilograme, somni de 400 de kilograme, moruni de sute de kilograme sunt doar câteva din exemplarele de peşti din Delta Dunării despre care de zeci sau de sute de ani se duce vestea, poveştile pescăreşti din Rezervaţie oferindu-se ascultătorilor fie cu atitudine, fie cu regretul unor vremuri trecute, mai bune pentru pescuit.

Pescarii din Crişan, localitate din centrul Deltei, sunt reticenţi dacă sunt întrebaţi franc despre capturile cele mai mari pe care le-au înregistrat vreodată. ‘Vreţi o minciună? Sau să vă povestesc ce au spus alţii că am prins?’, a întrebat la rândul său unul din pescarii adunaţi la cherhanaua din sat. ‘Cele mai bune poveşti pescăreşti le spun politicienii’, a adăugat un altul.

În cele din urmă, unul dintre ei este convins de prieteni să povestească. ‘Sunt multe de spus, dar nu se pot povesti într-un cuvânt. Acum nu mai e ce-a fost odată. Am prins tone. Cel mai mare peşte pe care l-am prins a fost un somn de 90 de kilograme. Nu poţi să trăieşti prea mult dintr-un peşte ca ăsta’, a declarat lie Vidinei, în vârstă de 47 de ani, pescar din Crişan.

Odată pornite poveştile, încep să se audă şi altele. ‘Eu am prins un somn de 108 kilograme’, a spus un alt pescar. ‘Da’ cum să nu?! Avea icre de ştiucă şi ai găsit şi un flec în el’, a adăugat un altul în hohotele întregului grup. Cu pălărie albă şi chef de vorbă Eduard Gherman, în vârstă de 49 de ani, râde de toate poveştile pescăreşti.

‘Am prins şi eu de două ori un somn de 64 de kilograme. Eu zic că nu era acelaşi, dar oricum nu e mare lucru pentru un om care trăieşte numai din pescuit’, a afirmat Gherman.

Somnul pare să fie specia preferată a poveştilor pescăreşti din Crişan, la câţiva kilometri depărtare, la Maliuc, George Mititelu, pescar în vârstă de 45 de ani, a declarat că anul trecut, de 1 septembrie, a pescuit o tonă de peşte. ‘Am pescuit cu scule fixe pe Dunăre. Cele mai mari exemplare? Un crap de 23 de kilograme, un somn de 60 de kilograme şi un caras de 3,2 kilograme’, a afirmat Mititelu.

‘Nu băgaţi în presă că a pescuit o tonă într-o singură zi. Ştie toată lumea că noi suntem săraci’, ne-a spus un pescar care a asistat la discuţie.

Nu este departe de adevăr, pentru că pescuitul este o loterie, azi prinzi, dar mâine, nu. Unii tulceni din Deltă însă au dat lovitura până acum aproape 10 ani, şi anume cei care erau specializaţi în capturarea sturionilor.

‘Am avut o cherhana la Sfântu Gheorghe, iar pescarii care aduceau sturioni la noi aveau venituri de un miliard de lei vechi pe an în perioada 2003-2004. Există documente care dovedesc asta. Făceam atunci export de icre negre, iar în America icrele din România erau mai apreciate decât cele din Iran, considerate numărul 1 în lume. Păcat că pescarii care s-au ocupat de prinderea sturionilor nu au primit compensaţii după impunerea prohibiţiei, aşa cum era firesc să se întâmple într-un stat al Uniunii Europene. E drept că România a intrat în Uniune însă la un an după moratoriu’, a declarat Sorin Zaharia, fost administrator al unei cherhanale din Sfântu Gheorghe.

Acum, peştele Deltei nu mai reprezintă o sursă de înavuţire pentru localnici, ci doar una de subzistenţă, multiplul campion olimpic Ivan Patzaichin, născut în Mila 23, localitate din Rezervaţie, susţinând că oamenii de aici se pot lăuda că sunt bogaţi doar pentru că au Delta la uşa casei.

‘Primul pescuit l-am făcut cu bunicul şi mi-a rămas în minte cum scutura peştele din plase. Până am intrat în sport am fost ajutor de pescar, iar la finele fiecărui tur de baltă ajungeam să fiu răspunzător de borşul de peşte. Acum nu-mi place să pescuiesc şi recunosc că mi-am lăsat o dată prietenii în Deltă care voiau doar să pescuiască. Oamenii de aici sunt bogaţi pentru că au Delta, natura, de partea lor, dar nimeni nu va creşte economic vorbind, dacă peştele va continua să plece de aici neprelucrat, nebranduit’, a declarat pentru AGERPRES Patzaichin.

Mulţi vizitatori ai Deltei sunt de aceeaşi parte a baricadei cu multiplul campion olimpic, astfel că vin în Rezervaţie doar pentru a vedea păsările şi a se bucura de plimbările liniştite pe canalele şi lacurile Deltei. Unul dintre ei este Adrian Pleşca, fondatorul trupei ‘Timpuri Noi’, care nu pescuieşte, dar se dă în vânt după un borş de peşte.

‘Prima mea vizită în Deltă a fost pe la vârsta de 13 ani. Atunci, cinci băieţi dintr-un bloc din Bucureşti am hotărât să ne înfruntăm părinţii şi să mergem singuri în Deltă. Am luat vaporul, am ajuns la Maliuc şi am cerut toţi cinci o barcă. Nu aveam buletin, dar am primit-o şi am rezistat în Deltă timp de cinci zile. Am avut nişte conserve pe care ni le-au mâncat porcii, că noi nu aveam desfăcătoare. Nu mai ştiu ce am făcut, dar amintirile sunt luminoase’, a afirmat Adrian Pleşca.

Vizitatorii care sunt însă hotărâţi să omologheze un nou record la capturarea unei specii de peşte în Deltă trebuie să ştie că cea mai mare ştiucă prinsă în Deltă a avut 35 de kilograme şi o lungime de 1,5 metri, iar cel mai mare somn a fost de 400 de kilograme. De asemenea, cel mai mare şalău a avut o greutate de 115 kilograme, iar cel mai mare crap a fost prins la Sfântu Gheorghe şi a avut o greutate de 46,5 kilograme, potrivit lucrării editate de Institutul Naţional Delta Dunării, Universitatea Bucureşti şi Universitatea Iaşi ‘Manual de… Delta Dunării’, de Silviu Covaliov şi Mihai Doroftei.

În ceea ce priveşte captura cea mai mare înregistrată vreodată în Delta Dunării, aceasta a fost înregistrată în anul 1890, la Sfântu Gheorghe, morunul prins atunci având greutatea de 882 de kilograme, potrivit lucrării amintite.

Sturionii, familie de specii de peşti a căror capturare este interzisă din anul 2010 în apele teritoriale româneşti, au apărut acum aproximativ 200 de milioane de ani, iar peştii din această familie sunt foarte căutate pentru carnea, dar mai ales pentru caviarul lor. Scăderea efectivelor de sturioni a fost cauzată atât de pescuitul excesiv, de barajele ridicate pe Dunăre de-a lungul timpului, cât şi de motive naturale, femelele nedepunând icre în fiecare an. Morunii, nisetrii, păstrugile şi cegile, specii din familia sturionilor care se mai găsesc în această parte a Dunării, constituie pentru cercetătorii tulceni un tezaur de genofond sălbatic unic care poate reprezenta baza pentru dezvoltarea în România a numeroase crescătorii de sturioni, la fel cum s-au dezvoltat fermele de somon din Norvegia.

Potrivit Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, fauna piscicolă a acestei arii numără 135 de specii de peşti, majoritatea fiind de apă dulce. Aproximativ o treime din aceste specii au fost şi sunt valorificate economic prin pescuit comercial, printre acestea numărându-se şi o specie care migrează din Marea Neagră în Dunăre, respectiv scrumbia de Dunăre (Alosa Pontica).

AGERPRES