Reacție a DNA, după ce primărița din Craiova ar fi încercat discreditarea pe internet a unui martor

Publicat de Bogdan Comșa, 5 august 2016, 15:56

Procurorii DNA au solicitat Tribunalului București luarea măsurii controlului judiciar față de Lia Olguța Vasilescu, primar al municipiului Craiova, pe motiv că edilul a încercat discreditarea unui martor denunțător din dosarul în care a fost trimisă în judecată pentru infracțiuni de corupție.

Procurorii au solicitat stabilirea, de către instanţă, a unor măsuri și obligații prevăzute de Codul procedură penală, între care şi aceea de a nu se apropia de persoane anume desemnate de organul judiciar şi să nu comunice cu acestea direct sau indirect, pe nicio cale.

Cererea procurorilor adresată Tribunalului Bucureşti a fost formulată pentru următoarele motive:

În intervalul de timp consecutiv înregistrării cauzei pe rolul instanței și după primirea actului de sesizare, inculpata Vasilescu Lia Olguța a postat selectiv, pe pagina sa dintr-o reţea de socializare, acte din dosarul de urmărire penală, apoi i-a invitat pe simpatizanții săi să facă aprecieri asupra probelor.

Această acţiune a inculpatei a generat în mass-media, în perioada 30.07.2016 – 31.07.2016, ample reacţii în legătură cu postările efectuate.

În concret, inculpata a încercat discreditarea martorului denunțător, publicând o fotografie a acestuia și formulând comentarii în legătură cu credibilitatea afirmațiilor acestuia. Ca urmare, martorul a fost jignit sau amenințat cu moartea de sute de persoane care au postat pe pagina de socializare a inculpatei Vasilescu Lia Olguța. În aparență aceasta a intervenit în discuții cerând decență, dar tot inculpata i-a incitat pe cei care comentau.

O altă apreciere relevantă în poziția adoptată de inculpată este cea referitoare la alți martori audiați în timpul urmăririi penale, potrivit căreia susținătorii săi vor avea posibilitatea, în continuare, în mediul ales pentru comunicare de inculpată, să îi cunoască pe oamenii de afaceri care ar fi denunțat-o calomnios, sugerând astfel indirect că va face publice date despre aceștia.

Astfel, începând cu 30.07.2016, inculpata s-a plasat în spațiul public virtual și, în acest cadru, diferit de cel legal processual, într-un mod agresiv ca limbaj, și-a făcut apărări, a invocat excepții și cereri. În raport cu realitatea cauzei, respectiv că faptele reținute în sarcina sa se bazează pe probe temeinice, alegerea spațiului virtual public ca opțiune procesuală pentru invocarea de cereri și excepții, criticând probele administrate, legalitatea și temeinicia lor, este incompatibilă și contrară dispozițiilor procesual penale.

La data de 3 august 2016, prin intervenţia sa la un post de televiziune, inculpata a exprimat o poziţie prin care s-a apărat în aceeași manieră şi a continuat să supună un alt cadru decât cel procesual şi unei altfel de analize decât cea a judecătorului, dosarul în care s-a dispus trimiterea sa în judecată, aflat în prezent pe rolul Tribunalul Bucureşti.
În concluzie, procurorii apreciază că luarea măsurii controlului judiciar s-ar impune ca o garanție a bunei desfășurări a procesului penal, măsură proporțională cu gravitatea acuzațiilor formulate în dosarul penal și conduita procesuală a inculpatei.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, necesară în vederea propunerii unor măsuri preventive, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.