Cele mai murdare plaje de pe litoralul românesc

Publicat de Bogdan Comșa, 16 iulie 2016, 15:06

Monitorizarea deșeurilor în zona costieră a județului Constanța este o activitate devenită tradiție la Mare Nostrum. Ea presupune cuantificarea deșeurilor marine, cu scopul de a susține evaluările naționale și regionale, promovează dezvoltarea managementului deșeurilor, măsurile de control și punere în aplicare a acestora și ne ajută să înțelegem nivelul amenințărilor reprezentate de deșeurile marine asupra florei și faunei litorale – se arată într-un comunicat de presă primit la redacție din partea ONG Mare Nostrum.

Pentru a face cât mai temeinic și pe baze științifice acest lucru, echipa Mare Nostrum a aplicat criteriile și standardele metodologice, cu privire la starea ecologică bună a apelor marine, adoptate de Comisia Europeană printr-o decizie încă din 1 septembrie 2010.

Astfel, Mare Nostrum a identificat câteva eșantioane de plajă, de 100 de m lungime, care acoperă o suprafață întinsă de la linia apei până la zona înierbată / betonată. Aceste zone vor fi monitorizate de două ori pe an.

Pentru România au fost selectate 7 sectoare de plajă situate în Saturn, Costinești, Eforie Sud, Constanța – pe plaja extinsă din spatele Universității, Mamaia Nord – zona Scoica Land, Năvodari – în zona Taberei și la Corbu. De remarcat este și faptul că plajele din Constanța au crescut considerabil în ultimul an, iar acestea nu fuseseră, încă, vizitate de turiști, în momentul monitorizării.

De asemenea, sectoarele alese au un grad relativ de curățenie, evitându-se cele foarte curate, respectiv cele foarte murdare. În acest fel, datele sunt reprezentative și pot fi extrapolate pentru tot litoralul.

Rezultatele primei activități, de anul acesta, arată că au fost monitorizați 39.535 m2 de plajă, cu o abundență deșeurilor de 0,098 deșeuri/m2. Cele mai murdare au fost sectoarele din Eforie (0,23 deșeuri/m2) și Năvodari (0,22/m2), iar cel mai curat sector a fost cel din Constanța, 0,01 deșeuri/m2.

În urma centralizării datelor obţinute din teren, numărul total de deșeuri înregistrat a fost de 3884. Dintre acestea, 2888 erau realizate din material polimeric artificial, 48 din cauciuc, 170 din material textil, 117 hârtie sau carton, 123 lemn prelucrat, 349 din sticlă sau ceramică, iar metalul a fost reprezentat de 170 de elemente. De asemenea, au fost identificate și alte deșeuri (diverse elemente medicale sau cărbune) în număr de 19.

Cele mai întâlnite deșeuri au fost cele realizate din material polimeric artificial, pungi din plastic, sticle de băuturi, paie și bețele pentru mestecat, pahare sau mucuri de țigară. De asemenea, au fost găsite și alte elemente precum brichete, scutece, seringi, odorizante sau recipiente și sticle pentru detergenți. Cele mai multe astfel de deșeuri au fost pe plaja din Mamaia, cu 852 elemente, fiind urmată de plaja din Năvodari, 580 elemente și plaja din Saturn, cu 429 elemente.

Cele mai puține deșeuri fac parte din categoria “Altele”, iar aici sunt incluse diverse elemente medicale (tampoane, plasturi, bandaje) sau cărbuni. Astfel de deșeuri au fost întâlnite pe plajele din Eforie, Mamaia și Corbu.

Fiecare deșeu identificat a fost introdus în formularul de monitorizare, fiecare element cu un număr de identificare unic. Deșeurile colectate de pe sectoarele monitorizate au fost cântărite și eliminate în mod corespunzător.

Astfel, au fost colectate 88,22 kg de deșeuri, cea mai mare cantitate a provenit de pe sectorul din Mamaia – 25,1 kg, fiind urmat de sectoarele Saturn și Eforie. Polul opus, se găsește la Costinești, cu doar 0,820 kg, acesta fiind cel mai curat sector monitorizat.

Deșeurile rămase pe plajă timp îndelungat reprezintă un pericol pentru păsări și alte animale care le pot ingera, atât de pe uscat cât și din apa mării, dacă deșeurile sunt luate de ape. Există riscul ca prin descompunerea lor să se elibereze în mediu substanțe poluante periculoase pentru sănătatea umană. Mai mult decât atât, deșeuri precum seringi, scutece, tampoane și alte pansamente pot fi purtătoare de agenți patogeni.

Această monitorizare a deșeurilor se desfășoară în cadrul proiectului Educație (de mediu) de nota 10, co-finanțat de OMV Petrom și va continua pentru a înregistra evoluția acestui fenomen îngrijorător, cu efecte dezastruoase asupra întregului ecosistem al zonei costiere românești.