TULCEA: Tehnologie suedeză pentru pescuitul din Delta Dunării

Publicat de Bogdan Comșa, 15 iulie 2016, 19:59

Talianele suedeze ar putea lua locul celor pe care locuitorii din Delta Dunării le folosesc de sute de ani, însă deocamdată ele sunt utilizate doar experimental în perimetrul Rezervaţiei, susţin reprezentanţi ai Federaţiei Organizatorilor Producătorilor de Peşte din Delta Dunării (FOPPDD).

Evoluţia uneltelor de pescuit din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD), potrivit Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD), nu a fost spectaculoasă din Evul Mediu până în prezent, singura schimbare petrecută fiind doar la nivelul materialelor din care au fost realizate de-a lungul timpului.

‘Forma uneltelor de pescuit din Deltă nu este diferită de cea din Evul Mediu, apariţia fibrelor sintetice care au înlocuit bumbacul crescând eficienţa capturilor şi rezistenţa plaselor. La începutul anilor 1950, în Asia, au apărut monofilamentele din nylon care pe piaţa românească au ajuns abia la începutul anilor 1990, dar au fost interzise de legiuitor’, a declarat pentru AGERPRES cercetătorul din cadrul INCDDD Ion Năvodaru.

O evoluţie importantă în pescuitul din Delta Dunării şi cel costier s-ar putea înregistra în curând, în condiţiile în care FOPPDD implementează un proiect experimental pentru înlocuirea uneltelor tradiţionale în parteneriat cu o companie de familie din Suedia.

‘Tatăl meu a fost pescar şi a decis la începutul anilor 1990 să-şi facă propriile unelte de pescuit. Acum, produce peste 100 de tipuri de unelte pentru pescari din Suedia, dar şi din alte ţări. Prima capcană pe care a realizat-o în urmă cu 20 de ani este şi acum intactă’, a afirmat Mikael Lundin, unul din partenerii FOPPDD în derularea proiectului.

Alături de el, la Crişan, localitate din RBDD, se află Lars Hillstrom, lector în biologie la Academia de Inginerie şi Dezvoltare Durabilă, sub îndrumarea căruia Mikael şi-a luat doctoratul în urmă cu doi ani. ‘Proiectul lui Mikael a redus impactul asupra ecosistemelor, peştii mici nefiind lăsaţi să iasă, în contextul în care ei nu au valoare economică. Este o soluţie bună pentru un pescuit durabil’, a afirmat Hillstrom.

La proiect, finalizat oficial, încă mai este de lucru. ‘E bine că am venit să vedem cum trebuie să le mai modificăm’, susţine profesorul. ‘Atmosfera şi dialogul cu pescarii au fost interesante. Există potenţial pentru un proiect de succes, pentru că toată lumea este pozitivă şi vrea să găsească soluţii’, a conchis Lundin.

Talianele suedeze au fost probate pentru prima oară anul trecut în Delta. ‘Am prins 152 de kilograme de peşte într-o singură zi, atunci când nimeni nu a mai prins ceva’, a afirmat preşedintele FOPPDD, Dan Verbina.

Astăzi, talianele suedeze amplasate pe un canal în apropiere de satul Crişan nu au însă capturi impresionante. Unul dintre aceste mari năvoade este înconjurat de mătasea broaştei. ‘Doi pescari în jumătate de zi reuşesc să dovedească treaba de aici’, a afirmat Eduard Gherman, în vârstă de 49 de ani.

Nici la al doilea talian suedez nu e de joacă cu ierburile din apă, însă cei doi pescari reuşesc să arate cum funcţionează noua tehnologie şi cât de uşor se poate prinde peştele. ‘Nu mă ţine buzunarul să cumpăr aşa ceva’, a afirmat Gherman. ‘Este o tehnologie nouă, mult mai uşor de folosit’, a spus preşedintele FOPPDD, în timp ce curăţa de ierburi flotoarele talianului suedez.

Turiştii care trec pe lângă noi în ultimele câteva zeci de minute fotografiază instalaţia, iar pelicanii dau târcoale zonei simţind prada. ‘Ăştia-s pelicani creţi. Îi recunoaşteţi după penajul care e mai degrabă gri decât alb cu negru’, a afirmat Gherman, arătând spre două păsări care poposesc în apropierea talianului.

Un pic mai departe, un pescar ne spune că nu a prins nimic. ‘De două ori am mai fost anul acesta în Deltă şi am plecat cu mâna goală. Dar mai vin’, spune turistul.

Talianele sunt considerate cele mai eficiente unelte de pescuit şi sunt utilizate în mod frecvent în RBDD, dimensiunea lor variind în funcţie de zonele în care se desfăşoară activitatea de pescuit. Dar cât timp creşte eficienţa acestei activităţi, va creşte şi presiunea asupra resursei piscicole din Rezervaţie, aşa că localnicii vor fi obligaţi să-şi diversifice activităţile.

Până când autorităţile naţionale vor legaliza utilizarea pe scară largă, noile unelte de pescuit, experimentate atât pe canalele din Deltă, cât şi pe zona de coastă a Mării Negre, pot fi considerate o nouă atracţie turistică în Rezervaţie.

‘Dorim să continuăm colaborarea cu partenerii suedezi pentru proiecte de cercetare privind pescuitul în Delta Dunării, uneltele selective de pescuit şi cele rezistente la păsările ihtiofage (care se hrănesc cu peşti, n.red.)’, a menţionat preşedintele FOPPDD, Dan Verbina.

Prin Programul Operaţional pentru Pescuit 2007-2013, FOPPDD a accesat două proiecte pentru promovarea uneltelor de pescuit selectiv în Delta Dunării şi zona costieră a Mării Negre, valoarea totală a acestora fiind de 4.215.855,25 lei.

Sursa: AGERPRES