Canalul SULINA. Nava ROSTOCK – un naufragiu controversat și milioane de euro în joc
Publicat de , 21 iunie 2016, 14:19
Scufundată în 1991 pe canalul Sulina, în apropierea comunei Partizani, epopeea ranfluării navei ucrainiene Rostock s-a încheiat.
După ce, Curtea Internaţională de Arbitraj de la Zurich a condamnat Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) la plata suplimentară a 14 milioane de euro către concernul care s-a ocupat de scoaterea la suprafaţă a epavei, pe 16 iunie 2016, Curtea de Apel Constanţa a respins titlul executoriu pus pe bunurile Administraţiei Fluviale, decizia fiind definitivă.
Directorul adjunct al AFDJ, Dumitru Dorian, a declarat, în exclusivitate pentru Radio Constanta, că de acum se pot ocupa liniştiti de proiectele de investiţii: „Ei au investit cu formulă executorie în Anglia, Luxemburg, Begia și Olanda. Dar noi, când ajungem pe acolo cu un bun al AFDJ-ului, pot să pună sechestru”.
În aceste condiţii, AFDJ nu va plăti nici suma de un milion de euro, prevazută într-un contract adiţional, pentru plata de lucrări neprevăzute.
Rostock a fost o navă sub pavilion ucrainean care a eșuat și s-a scufundat în brațul Sulina al Dunării în dreptul localității Partizani la 2 septembrie 1991. Nava Rostock, fabricată în 1973 la Șantierul naval Heztun Rostock din fosta RDG, a eșuat la Mila 31 a Dunării, pe partea cea mai îngustă a Canalului Sulina, blocând navigația maritimă, conform wikipedia.org.
După eșuarea navei, un consorțiu format din firme americano-olandezo-române s-a chinuit timp de mai mulți ani pentru ranfluarea epavei ce bloca șenalul navigabil. Operațiunea, în care și-au pierdut viața trei scafandri, s-a încheiat prin transportarea celor patru segmente ale epavei pe canalul Sf. Gheorghe, în dreptul localității Nufăru. Bucățile recuperate din navă au fost lăsate apoi, fără pază, de Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) fapt care a dus la furtul capacelor de la tancurile de combustibil. Odată cu creșterea nivelului Dunării, apa a intrat în rezervoare și a produs o poluare importantă într-o zonă a Rezervației Biosferei Delta Dunării. Totodată, cele patru părți ale corpului navei Rostock s-au scufundat din nou.
Scoaterea la suprafață a epavei a durat mai mult de 14 ani, încheindu-se abia la 30 noiembrie 2005, timp în care circulația fluvială pe brațul Sulina a fost grav afectată. Încercările de scoatere la suprafață a epavei au costat și viața a doi scafandri. Blocarea parțială a șenalului navigabil al Brațului Sulina a obligat navele de mare tonaj să treacă prin Canalul Dunăre-Marea Neagră, pentru care însă taxele de tranzit percepute de statul român erau mai mari.
În presă a fost vehiculat un sabotaj drept cauză a accidentului. Ziarul România Liberă a publicat la data de 10 noiembrie 2004 un reportaj cu Grigore Fadei, un localnic de origine lipoveană din satul Partizani, care a fost martor ocular la naufragiul navei. Conform articolului, „Nea Grigore ne mai spune că imediat după ce nava a eșuat, echipajul s-a salvat sărind pe mal, fără să fie cineva rănit, ba chiar și cu bagaje”.
