Turcii și tătarii celebrează Hidirlez-ul (Qidirlez)
Publicat de , 6 mai 2016, 11:06
Qıdırlez-ul este o sărbătoare preislamică şi se celebrează din timpuri străvechi de către popoarele turcice din Asia Centrală, Anatolia şi până în Balcani. La baza denumirii sărbătorii stau cuvintele Hızır şi Ilyas, numele a doi eroi mitici, patroni astronomici ai vieţii umane.
Ziua de 6 mai semnifică începutul unui nou anotimp, vara, conform vechiului calendar al popoarelor turcice, care împărţea anul în două anotimpuri. Cu această ocazie gospodarul scoate vitele afară din grajd, le curaţă şi afumă atât grajdul, cât şi vitele ca protecţie împotriva ochiului râu, deochiul. După slujba religioasă de prânz, cel mai în vârstă şi respectat cetăţean aprinde focul şi este primul care sare peste foc în semn de purificare. După ce toti bărbaţii au sărit peste foc, aceştia se îndepărtează, femeile şi fetele rămân şi asteaptă ca flăcările să se domolească, după care încep şi ele acelaşi ritual, prima care sare peste foc fiind cea mai în vârstă femeie.
Pentru bărbaţi se organizează competiţii speciale de lupte tradiţionale tătăreşti numite Kűreş, iar pentru fete se amenajeaza leagăne decorate cu flori.
De asemenea, tot în cursul acestei zile femeile merg la cimitir pentru a-şi cinsti morţii, fac slujbe religioase, după care ies la marginea câmpului împreună cu ceilalţi membrii ai familiei şi servesc din bucatele preparate cu prilejul acestei sărbători (mayli qalakay, qozı sorpası), turta cu brânză numită qalakay şi ciorba de miel.
