Sâmbăta Mare, obiceiuri și tradiții
Publicat de , 30 aprilie 2016, 08:59
În ultima zi a Săptămânii Patimilor creştinii ortodocşi prăznuiesc îngroparea trupească a Mântuitorului, se roagă, îşi amintesc de patimile suferite de Hristos pentru mântuirea omenirii şi se pregătesc pentru slujba de Înviere.
Sâmbăta mare comemorează ziua în care trupul lui Iisus Hristos a fost pus în mormânt.
Seara, lumea porneşte spre biserică, la slujba de Înviere.
La miezul nopţii, preotul cheamă să se ia lumină, iar credincioşii îşi aprind lumânările şi transmit mai departe lumina.
La plecarea spre casă, fiecare credincios duce în căminul său lumânarea aprinsă la Înviere.
Se obişnuieşte să se meargă şi la cimitir la căpătâiul morţilor familiei şi să se aprindă şi acolo lumânări, ca şi cei trecuţi dincolo să ştie că a venit Învierea Domnului.
În această zi se taie mielul, iar gospodinele vopsesc ouăle, dacă nu au avut timp în Joia Mare, pregătesc drobul şi friptura de miel, cozonacii şi pasca.
Oasele şi resturile adunate după ce se taie mielul se îngroapă la rădăcina unui măr sau păr sănătos, pentru ca toţi membrii familiei să fie sănătoşi întregul an.
Se deretică prin casă şi se pregătesc hainele curate care se vor îmbrăca la slujba de Înviere.
De Paşte femeile trebuie să poarte cel puţin o camaşă nouă, iar bărbaţii, o pălărie nouă.
Sâmbătă seara, înainte de slujba de Inviere, gospodinele pregătesc coşul cu bucate, în care se pune un ştergar nou, o lumânare albă aprinsă, ouă, cozonac, pască, o bucată de slănină, zahăr, făină, o ramură de busuioc, un mic miel din aluat copt şi vin.
Coşul este dus la biserică pentru a fi sfinţit de preot.
În ziua de Învinere se poartă haine noi, albe, după cele de doliu purtate în Săptămâna Patimilor.
În Sâmbăta Mare, se spune că nu este bine să dormi pentru că atunci când se deschid cerurile, Domnul poate vedea înlăuntrul fiinţelor, iar dorinţele pe care ţi le pui se vor împlini.
