Ce trebuie să ştim despre ouă roșii, cozonac și vinuri

Publicat de , 27 aprilie 2016, 13:50

Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat 17 tipuri de vopsea pentru ouă din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri), în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestui tip de produs și potențialele efecte asupra sănătății consumatorilor, se arată într-un comunicat al APC.

Au fost analizate următoarele vopsele de ouă: Take (vopsea de ouă sidef marmorat, vopsea de ouă granulată, vopsea de ouă lichidă), Colours Heitmann (vopsea stick paint, pearl, brillant, glitter, glamour), Secom Onix Impex (vopsea Onix), Dr. Oetker (vopsea Carmin), Dr. Oetker ( kit pentru Ouă de Paşte), Polyrom Impex (vopsea solidă și vopsea lichidă), Alex & Comp (vopsea solidă și lichidă roşie, verde, galbenă), Alex & comp (lac pentru ouă), Dr. Oetker (vopsea Gallus) și Gordena Impex (vopsea Imperial Multicolor şi hârtie pentru vopsit ouă roșii). Studiul a fost realizat de către o echipă de experți a APC, coordonată de către conf. univ. dr. Costel Stanciu. În cele 17 tipuri de vopsea analizată au fost identificaţi 11 coloranţi alimentari (E102, E104, E110, E122, E124,E131, E133, E142,E151, E171 si E172), 3 conservanţi alimentari (E200, E203 si E211), 2 corectori de aciditate (E270 şi E524), 2 agenţi de îngroşare (E410 şi E415), 1 acidifiant – E330, 1 agent de umezire – E422 şi 1 stabilizator – E555.

8 dintre aceste vopsele conțin Azorubina, E122, un colorant roșu toxic, folosit în industria textilă, ce poate produce astm sau hiperactivitate la copii. Poate produce reacții la persoanele care nu tolerează aspirina. Este un aditiv interzis în Japonia, Suedia, SUA, Austria și Norvegia.
Experţii APC recomandă să cumpărați ouă de categoria 0 și 1 întrucât au coaja mai groasă și nu trece vopseaua prin ele ajungând la conținut. Ouăle de categoria 2 și 3 provin de la găini crescute în hale industriale sau baterii, găini stresate și au coaja foarte subțire, prin urmare vopseaua de ouă poate ajunge în interior. Odată pătate cu vopsea, ouăle nu mai pot fi mâncate pentru că devin toxice.

„Pentru vopsirea ouălor, mulți consumatori se aprovizionează cu substanțe chimice improprii pentru vopsirea acestora, dar care dau culori impresionant de vii, incomparabil mai atractive decât culorile din surse naturale: pentru roșu și roz – foi de ceapă, sfeclă proaspătă; pentru galben și portocaliu – morcovi, coji de citrice; pentru albastru – frunze de varză roșie; pentru verde – frunze de spanac etc. Este bine să se procure ouă albe pentru vopsiri frumoase, să fie curățate cu apă caldă (fără detergenți), să fie fierte încet în apă cu puțină sare, apoi să se adauge puțin oțet și sursa de colorant. Foarte comod este să se fiarbă ouăle în apa în care au fiert mai întâi foile de ceapă, de exemplu. Aceste experimente asigură și plăceri deosebite în arta de a face.” Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.

Ce trebuie să ştim despre cozonaci

Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat 31 tipuri de cozonac din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri), fabricat/distribuit de 13 producători, cu gramajul cuprins între 325 g și 1000 g, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestui tip de produs și potențialele efecte asupra sănătății consumatorilor.

Conținutul de cacao la produsele analizate variază între 0,5% și 2%.
Niciunul dintre produsele analizate nu respectă rețeta tradițională a cozonacului (făină tip 000, lapte dulce, zahăr, ouă, unt, umplutură de diferite tipuri). La 65% dintre produsele analizate nu se menționează tipul de făină de grâu folosită la fabricarea cozonacului. Un singur producător de cozonaci, SC Grewe SRL, dintre cei ale căror produse au fost analizate, declară că folosește făina tip 000. În cele 31 de produse analizate s-au identificat 30 de aditivi alimentari.

„Cozonacul industrial este un produs care, în cele mai multe situații, nu mai are nimic din gustul și savoarea cozonacului tradițional. În compoziția acestuia există ingrediente care au denaturat rețeta produsului, cum ar fi: șrot de soia, spărtură de soia, făină de soia degresată, oțet din vin, fibre de cartofi, făină de porumb, amidon de porumb etc, la care se adaugă coloranți, conservanți și îndulcitori artificiali. Le sugerez consumatorilor să cumpere cozonac numai după o atentă verificare a ingredientelor, a termenului de valabilitate și să fie circumspecți la anumite mențiuni nutriționale sau de calitate, care apar pe ambalajul produselor de acest tip”, spune conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.

Ce trebuie să ştim despre vinuri

În asocierea vinului cu preparatele culinare există câteva reguli pe care le vom enumera mai jos. De reținut însă, pentru cei mai curajoşi în experimentarea acestor asocieri, este că regulile sunt făcute pentru a fi… încălcate. Oricum, dincolo de acest aspect non-conformist, trebuie precizat de la început că există niște reguli de bază, stabilite după numeroase experimente făcute de-a lungul evoluției bucătăriei moderne.

„Armonia dintre felurile de mâncare şi vinurile servite creează o stare de satisfacţie şi mulţumire pentru orice consumator, iar capacitatea de a alege sau propune vinul cel mai bine adaptat situaţiei este unul dintre cele mai importante criterii de apreciere a unui serviciu din restaurant sau în faţa invitaţilor, dacă suntem gazde. Orice preparat culinar poate conţine unul sau mai multe din cele cinci elemente de bază ale gustului: dulce, acru, sărat, amar şi umami (un al cincilea element component al gustului, descoperit de japonezi la începutul secolului, care desemnează capacitatea proteinică a unei mâncări). Aceste nuanţe îşi pun amprenta şi asupra gustului vinurilor.
VINURILE ROSE se pot asocia oricărei compoziţii gastronomice.
VINUL SPUMANT se poate servi la o masă de la început până la sfârşit.
VINURILE ROŞII se servesc la temperatura camerei, iar atunci când sunt păstrate în pivniţe se aduc la temperatura de servire cu câteva ore înainte de masă. Vinurile roşii speciale se prezintă până la 22°C. Vinurile albe se servesc întotdeauna reci. Cu cât vinul este mai vechi, mai dulce, mai licoros ori mai spumant, cu atât se serveşte mai rece.
VINURILE NOI se servesc înaintea celor vechi.
VINUL SEC se serveşte înaintea celui demisec şi dulce.
VINUL ROŞU se serveşte după vinul alb sec şi demisec.
VINURILE VECHI se recomandă iarna, îndeosebi cele roşii.” Prof. univ. dr. Dan BOBOC, Decan, FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARĂ ȘI A MEDIULUI ȘI PREȘEDINTE EXECUTIV AL ASOCIAȚIEI DEGUSTĂTORILOR AUTORIZAȚI DIN ROMÂNIA – ADAR.