Mita pe care ar fi primit-o Radu Mazăre de la Avraham Morgenstern, intermediată de Elan Schwartzenberg printr-un offshore
Publicat de , 8 aprilie 2016, 08:26
Documentele #PanamaPapers arată că Elan Schwartzenberg, acum anchetat pentru corupție, a înființat mai multe companii offshore la casa de avocatură Mossack Fonseca. Una dintre acestea, susțin procurorii DNA, ar fi intermediat mita primită de fostul primar Radu Mazăre de la constructorul israelian, Avraham Morgenstern, pentru contractul privind un cartier de locuințe sociale în Constanța, scrie Rise Project.
Procurorii DNA au dispus, în dosarul în care fraţii Radu şi Alexandru Mazăre au fost trimişi în judecată, disjungerea în vederea continuării cercetărilor faţă de Emilian (Elan) Schwartzenberg, se arată în rechizitoriul întocmit în cauză, transmite Agerpres.
Potrivit documentului, procurorii continuă cercetările faţă de Emilian Schwartzenberg sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la dare de mită, în vederea stabilirii justificării reale a tuturor transferurilor sumelor de bani primite de societatea sa de la două firme cipriote.
Procurorii anticorupţie arată în rechizitoriu că Schwartzenberg a acţionat ca un „liant” între omul de afaceri Avraham Morgenstern şi fostul primar al Constanţei.
De asemenea, DNA a dispus continuarea cercetărilor sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de spălare a banilor, cu privire la transferuri făcute de Radu şi Alexandru Mazăre, dare de mită, dar şi fals în declaraţii, referitor la declaraţiile de avere completate şi depuse de fraţii Mazăre în perioada 2013 – 2014.
Procurorii DNA l-au trimis în judecată sub control judiciar pe Radu Mazăre, la data faptelor primar al municipiului Constanţa, pentru luare de mită şi fals în declaraţii. În acelaşi dosar a fost deferit justiţiei şi fratele său, senatorul Alexandru Mazăre, pentru complicitate la luare de mită şi fals în declaraţii.
Al treilea inculpat din dosarul instrumentat de DNA este omul de afaceri Avraham Morgenstern, acuzat de săvârşirea infracţiunii de dare de mită.
Acuzaţiile au legătură cu programul de construire de locuinţe modulare grupate în campusul social „Henri Coandă”, lansat în anul 2011 şi aprobat prin hotărâre a Consiliului Local Constanţa.
