Riscurile înlocuirii contoarelor clasice cu contoare inteligente

Publicat de Adrian Băncilă, 8 martie 2016, 15:15

Începând cu anul 2015, Uniunea Europeană a trecut la ultima etapă a proiectului său de Tranziție Energetică: schimbarea tuturor contoarelor clasice de curent, gaz şi apă, cu contoare inteligente, care să poată transmite datele de consum la distanță. Până în anul 2020
, directivele europene prevăd instalarea acestor contoare inteligente în 80% din locuințe. Această inițiativă are ca stindard reducerea costurilor la factura electrică și oferirea unui confort sporit consumatorilor europeni. În realitate, nu există niciun studiu concret care să demonstreze o economie reală pentru cetățeni și nicio evaluare a implicațiilor sanitare ale acestei tehnologii.
In România, unde lucrurile au luat-o din start pe făgașul obișnuit: Consiliul Concurenței a trebuit să se autosesizeze în privința neregulilor apărute în organizarea licitațiilor organizate de operatorii, așa cum semnala România Liberă în articolul Suspiciuni de trucare a licitațiilor pe piața contoarelor electrice și echipamentelor conexe:„Suspectăm că aceste companii s-au înțeles și și-au împărțit contractele, stabilind dinainte câștigătorii licitațiilor organizate de operatorii de energie electrică”, a declarat președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. (4)

Cu prețuri între 100 și 700 euro și o ipotetică economie de maxim 650€ pe durata de viață de zece ani a „contorului inteligent”, toate investițiile distribuitorilor de contoare inteligente, în jur de 1000 lei per locuință, se vor regăsi eșalonat în factura lunară a consumatorilor, pentru că investițiile în contorizarea inteligentă sunt recunoscute de către ANRE. Și asta la fiecare zece ani!
Ca simulacru de imparțialitate, ANRE a decis să amâne cu un an demararea introducerii efective, la nivelul întregii țări, a sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice. Între timp, pentru orice nouă locuință, permisul de branșare electrică necesită un contoar inteligent. În această junglă de interese, fiecare companie implicată are propria idee despre cum să ne pricopsească cu aceste inovații: profit să iasă!
La o analiză globală și imparțială a acestei chestiuni nu se regăsește nici un avantaj concret pentru consumator și nici pentru statele respective. S-a ales calea unei investiții importante în controlul de la distanță a consumului casnic de electricitate, întrucât oferă distribuitorului de energie electrică mult dorita putere de a putea deconecta de la distanță pe consumatorii în întârziere de plată. Pe măsură ce privatizările fărâmițează tot mai mult sectorul energetic, cu zeci de societăți căpușe care se interpun în goana după un câștig rapid și ușor, nu se întrevede pe viitor nici o toleranță pentru o familie numeroasă, care din motive financiare nu-și va plăti factura în ziua scadentă. Un simplu software o va deconecta în miezul nopții, la ora 00.01, și nu cred că temperatura de afară sau vârstă copiilor vor fi criterii luate în considerare de acel program informatic.
Implementarea contoarelor inteligente mai conține un aspect delicat, pe care majoritatea consumatorilor îl ignoră. Datele despre durata și orarul la care folosim iluminatul și aparatele electrocasnice pot furniza un portret psihologic și comportamental foarte interesant, pentru care unele companii de marketing sunt dispuse să plătească sume considerabile, spre beneficiul distribuitorului de energie electrică. De asemenea, aceste date pot fi colectate de anumite servicii de informații sau decriptate de hackeri. Un atac cibernetic asupra unui centru de coordonare a contoarelor inteligente poate permite unui hacker să arunce în întuneric un oraș întreg cu un simplu click. (5)
Relevantă în acest sens este declarația lui James Clapper (6), șeful spionajului american, făcută în fața Comisiei de Informații a Senatului american: „există astăzi posibilitatea să se obțină informații despre activitățile casnice ale cetățenilor cu ajutorul aparatelor electrocasnice inteligente, conectate la internet.” „Dispozitivele acestea, create și puse pe piață cu testări minime de securitate, precum și o complexitate tot mai mare a rețelelor (de internet) ar putea provoca falii de vulnerabilitate în infrastructurile civile și în sistemele guvernamentale americane. Evoluția acestor tehnologii reprezintă o provocare la adresa apărării noastre cibernetice, însă creează și noi oportunități de colectare a informațiilor pentru propriile noastre agenții de securitate”.
În concluzie, acest enorm efort financiar din partea statelor, și respectiv al utilizatorilor, ar fi meritat un țel mai nobil și mai practic. Se încearcă însă cu orice preț crearea unui monopol al distribuției energiei electrice, pentru a contracara proiectele inventatorilor independenți, care apar cu tot mai multe inovații practice, ieftine, ecologice și extrem de profitabile. Nume precum Gabriel Diaconu din Brașov, Ion Scripcaru din Uzunu, Gavrilaș Gabriel din Onești, sunt doar câteva exemple de inventatori care ar trebui sprijiniți de autoritățile naționale pentru o politică energetică independentă.
„Înlocuirea contoarelor clasice cu contoare inteligente fără acordul consumatorilor constituie o încălcare gravă a drepturilor acestora. Având în vedere experiențele neplăcute ale consumatorilor din SUA, Canada și Franța, precum și decizia Germaniei cu privire la excluderea montării de contoare inteligente în locuințele care nu depășesc un consum de 6000kw/an, Guvernul României și ANRE ar trebui să găsească soluții similare celor din Germania. Altfel, atât costurile înlocuirii contorului clasic cu cel inteligent, cât și erorile date de contorul inteligent vor fi suportate de către consumatori.” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președintele Asociației pentru Protecția Consumatorilor din România.