Rețeta escrocheriei cu medicamente de la CJAS Constanța face carieră în țară

Publicat de Bogdan Comșa, 12 februarie 2016, 20:15

Cincisprezece persoane din Oradea, între care 10 medici, au fost trimise, vineri, în judecată de procurorii DIICOT, într-un dosar privind emiterea de reţete fictive.

Persoanele în cauză sunt acuzate de fraudă informatică, fals şi evaziune fiscală. În perioada 2012-2015, inculpaţii au înregistrat în evidenţele contabile ale mai multor farmacii cheltuieli fictive, iar decontarea ilegală de medicamente compensate sau gratuite, în baza unor reţete false, au dus la un prejudiciu de peste două milioane de lei la bugetul asigurărilor sociale de sănătate.

Cazul descris de procurori este similar celui intrat în atenția publicului în septembrie 2015, când mai multe cadre medicale din Constanţa, farmacişti şi angajaţi din conducerea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate au fost acuzaţi că au parazitat sistemul sanitar, şi aşa subfinanţat, pe care l-au „stors” de sume impresionante de bani, în dauna bugetului public, dar şi a pacienţilor care suferă de boli îngrozitoare.

O acţiune-fulger a DIICOT, lansată în judeţele Constanţa, Brăila, şi Vrancea, a dus la destructurarea unei reţele ample, formate din 25 de persoane, despre care procurorii susţin că a păgubit bugetul Sănătăţii cu 9 milioane de lei, bani care, în mod normal, ar fi trebuit să ajungă la suferinzi.

Procurorii susţin că membrii grupării decontau reţete falsificate de la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, inclusiv pentru prescripţii eliberate, în mod normal, bolnavilor de cancer.

Odată cu introducerea cardului naţional de sănătate, care permite o evidență riguroasă a cheltuielilor din sectorul medical, gruparea s-a adaptat şi a găsit o metodă nouă: reţetele falsificate au fost eliberate pe numele unor copii cu dizabilităţi, aflaţi în plasament.

La Constanţa, oamenii legii au efectuat mai multe percheziții la Spitalul Judeţean, la Spitalul de Boli Infecţioase, la un cabinet medical, la domiciliul unei angajate a unităţii sanitare şi la un cabinet medical de pe bulevarul Tomis.

Reţeaua a fost construită, începând din anul 2009, de un individ care se afla în Penitenciarul Focşani.

Este vorba despre Titi Sgârcitu, despre care presa a scris că face parte din lumea interlopă a Brăilei.

Acesta executa o pedeapsă privativă de libertate pentru fapte comise cu violenţă, fără legătură cu acest caz.

Sgârcitu a înfiinţat în Brăila o societate comercială, Ahmeya Pharm SRL, iar soţia acestuia, Liliana Sgârcitu, beneficiind de ajutorul altei persoane, a extins, treptat, reţeaua infracţională şi în judeţul Constanţa, începând cu anul 2013, în care a atras medici, asistente, farmacişti şi înalţi funcţionari ai Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate.

Din „filiala” constănţeană a reţelei infracţionale făceau parte opt persoane:

– medicul Eugenia Muja, de la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa, acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, fraudă informatică în formă continuată, fals informatic în formă continuată, fals intelectual în formă continuată şi complicitate la uz de fals în formă continuată;

– medicul Elena Dumea, de la aceeaşi unitate medicală, acuzat de fraudă informatică în formă continuată, fals informatic în formă continuată, fals intelectuală în formă continuată şi complicitate la uz de fals în formă continuată;

– medicul Mihaela Irina Mătărîngă, de la Spitalul Judeţean, acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, fraudă informatică în formă continuată, fals intelectual în formă continuată şi complicitate la uz de fals în formă continuată;

– Maria Bănăţeanu, asistent şef in cadrul Spitalului Judeţean Cta, secţia de Nefrologie,a cuzată de constituirea unui grup infracţional, complicitate la fraudă informatică în formă continuată, complicitate la uz de fals în formă continuată;

– Alina-Gabriela Dragu, asistent farmacist, angajată în cadrul SC Ahmeya Pharm, acuzată de constituirea unui grup infracţional organizat, fraudă informatică în formă continuată, fals informatic în formă continuată, uz de fals în formă continuată şi complicitate la infracţiunea de spălare a banilor în formă continuată;

– Andreea Baciu , asistent farmacist, angajată la aceeaşi unitate, acuzată de constituirea unui grup infracţional organizat, fraudă informatică în formă continuată, fals informatic în formă continuată, complicitate la uz de fals în formă continuată şi complicitate la infracţiunea de spălare a banilor în formă continuată, plus complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă;

– Mihaela Vrînceanu, director adjunct la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate din Constanţa, acuzată de abuz în serviciu;

– Cozeti Niculescu, şef de serviciu în cadrul CJAS, sub acuzaţiile de trafic de influeţă, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, şantaj şi abuz în serviciu.

Anchetatorii au probe care ar demonstra că Mihaela Vrînceanu şi Cozeti Niculescu beneficiau de diverse foloase necuvenite de la capii reţelei, pentru a proteja cele două farmacii deschise aici de Ahmeya Pharm şi de a le feri de sancţiuni.

În plus, directoarea adjunctă este suspectată că dirija pacienţi spre farmaciile din reţea şi că aproba peste rând dosare pentru decontarea unor tratamente gratuite din cadrul Programului Naţional de Sănătate.

La acea dată, au fost arestate preventiv Mihaela Mătărîngă, Elena Dumea, Eugenia Muja, Alinei Dragu, Andreea Baciu şi Mirela Boboc.