PSD, între demnitatea umană și pumnul în gura presei. Mai putem să îi criticăm pe politicieni?
Publicat de Bogdan Comșa, 10 februarie 2016, 15:51 / actualizat: 13 februarie 2016, 18:57
O inițiativă legislativă a președintelui PSD, Liviu Drangea, a născut dezbateri furtunoase, din cauza suspiciunilor că se încearcă, din nou, intimidarea presei și reducerea la tăcere a adversarilor clasei politice.
Totul, în numele protejării demnității umane și a toleranței față de diferențele de grup.
Actul normativ, ajuns miercuri pe ordinea de zi a Camerei Deputaților – for decizional, ar pedepsi defăimarea, definită ca ”fapta sau afirmația prin care o persoană este pusă în situație de inferioritate pe temeiul apartanenței sale la un anumit grup social.”
Inițial, prin ”grup social” se înțelegea și apartenența la o formațiune politică, fapt care a dat de bănuit că politicienii vor să închidă gura presei și a criticilor, în general, sub amenințarea unor amenzi de mii sau zeci de mii de lei.
După un val de critici, din proiect a fost eliminată prevederea legată de clasa politică, însă amenzile, pe care Liviu Dragnea anunțase că le va reduce până la un prag simbolic, au crescut, de fapt, până la 100 de mii de lei.
În prezent, prin ”grup social” este definită o ”categorie de persoane care se disting din punct de vedere social prin una sau mai multe trasături de gen, vârstă, rasă, religie, origine etnică, limbă maternă, tradiții culturale, orientare sexuală, origine socială, avere, dizabilități, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA.”
Societatea civilă a continuat, însă, să atace furibund inițiativa PSD, pe care o vede ca pe un lup în blană de oaie, mai ales că se speculează că este vizat mediul virtual, cu rețelele sociale, care au fost, în ultimii ani, redute inexpugnabile în fața cenzurii și controlului politic exercitate, în bună măsură, asupra celorlalte medii de exprimare.
Consiliul pentru Combaterea Discriminării: proiectul NU era necesar, dar are unele părți bune
L-am întrebat pe Csaba Asztalos, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, organismul care se ocupă, în România, de cazurile de discriminare, dacă era nevoie de un nou act normativ în acest domeniu. Preşedintele CNCD ne-a spus că proiectul de lege al șefului PSD nu vine, nicidecum, într-un moment de vid legislativ, dar că sunt binevenite articolele care fac obligatorie o promovare mai intensă a normelor privind toleranța.
Cât despre clasa politică, Csaba Asztalos crede că, în forma actuală a proiectului, aceasta poate fi criticată, în continuare, fără nici un fel de pericol.
”Pentru mine, acest act normativ de la articolul 3 încolo reprezintă o noutate (n.n. – articole care reglementează promovarea toleranței), deoarece sunt aduse elemente de progres în promovarea nediscriminării în general. Acolo avem o serie de prevederi care merg în zona politicilor publice și care sunt binevenite. Eu cred că, de exemplu, în zona administrației publice, atunci când se organizează un concurs, a introduce în curricula de examen legislația din zona nediscriminării este un element nou.
Cred că măsurile de politici publice în educație care s-au prevăzut în proiectul de lege sunt elemente care aduc un plus de valoare.
Dezbaterea publică se concentrează pe limita libertății de exprimare. Dar și până acum s-au aplicat sancțiuni în privința discursului care incita la ură. Și până acum noi am avut astfel de cazuri. Orice instituție publică, dacă adoptă o decizie sau o sancțiune, ea este supusă căii de atac în instanța de judecată.
Acest act normativ, dacă este adoptat, nu apare în relațiile sociale într-un vid, în care să nu existe o tradiție, să nu existe principii sau criterii de aplicare a legislației împotriva discriminării.
Dezbaterea publică este profund politizată, presupun că este așa pentru că inițiatorul legii este o persoană cu o funcție politică importantă.
În privința instituției noastre, instanțele de judecată au menținut peste 90% din sancțiunile dictate de noi, deci, CNCD nu este și nu va fi un instrument politic.
Din păcate, observ tot în dezbaterea publică și, mai ales, în zona de internet, că mulți dintre cei care își exprimă puncte de vedere nu au citit proiectul de lege.
Întrebarea este, dacă apare această lege, dacă cetățenii sau jurnaliștii pot să înjure politicienii. Da, pot să înjure. Această lege nu are nimic de-a face cu aceste aspecte, că cineva are de suferit dacă înjură o persoană aflată într-o funcție publică.”
Ce spune societatea civilă: este un reflex sovietic al PSD
Pe de altă parte, Sorin Ioniță, liderul Expert Forum (un ONG cu sediul la București, specializat în politici publice şi reforma administraţiei, justiţie şi anticorupţie, procese electorale şi cetăţenie activă) vede în demersul președintelui PSD un reflex sovietic de a-și proteja partidul, demers ajuns, acum, o piatră de moară de gâtul formațiunii:
”Evident că nu era nevoie de încă o reglementare în domeniul combaterii discriminării, iar chestiunea s-a rostogolit suficient în presă și pe rețelele sociale, încât să își dea și ei seama că au făcut o mare gafă și mă aștept să renunțe, cumva, în plen. Deși era puțin probabil, inițial, acum, văzând ce reacții au stârnit, cred că își dau seama că mai mult pierd politic.
Deja a trebui să scoată prevederea cu defăimarea pe criterii politice, deci, nu se mai pot proteja ca partide, așa că nu văd ce beneficii mai trag, din moment ce grupurile defavorizate, persoanele cu handicap, minoritățile erau deja protejate de un instrument.
Plus că, din momentul în care ei vor să acopere inclusiv conversațiile pe rețelele sociale, pe Facebook, totul devine complet inaplicabil. Hai să ne gândim la aspecte practice. Cum demonstrezi că cutare a postat, că nu a fost un cont fals, ce faci cu cei trei milioane de români din Italia și Spania? Oamenii aceia postează pe Facebook, sunt contributori activi. Ce faci, te judeci cu ei?! Este o aiureală, este o lege nepractică și nu știu ce vor, de fapt.
Inițial, textul avea o noimă, pentru că introduseseră acele clauze cu defăimarea pe criterii de convingere politică. Acolo, dacă cineva critica un partid, sau o grupare locală, era ceva. Dacă cineva spunea că sunt o gașcă de extremiști, se putea replica faptul că este defăimare socială și apăreau nenumărate procese cu indivizi marginali, extremiști, probabil, care erau criticați în felul acesta.
Deci, ar fi fost o lege de apărare a partidelor extremiste, pentru că nu le mai puteai critica și ar fi fost un bonus pentru procesomani și avocații de civil și nici nu știu dacă sancțiunile aplicate pe această lege ar fi rezistat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Nu reușesc să îi văd rostul și, de aceea, cred că este o mișcare instinctivă a PSD, cu toate încarnările sale, deci a social-democraților români, care sunt singurii în țara asta care au probleme cu libertatea de exprimare.
Dacă vă uitați la istoricul inițiativelor legislative anti-presă, pedepsirea penală a jurnaliștilor pentru insultă și calomnie, toate au venit din această zonă și pare că este zona lor predilectă.
Probabil au reflexul ăsta sovietic, de care nu pot scăpa, că nu este bine să se vorbească în public și că trebuie să dai amendă cuiva, pentru că a zis ceva.
Or mai fi avut și alții, dar nu cred că mai există un partid mare, în afara PSD, care să aibă obsesia asta împotriva vorbitului liber.
Iar dacă vă uitați la cazuistică, o să vedeți, culmea, că tocmai oamenii lor calcă în străchini și jignesc. Chiar și președintele CNCD, Csaba Astalosz, când a vut să dea un exemplu ca să apere inițiativa lui Dragnea, a dat ca exemplu negativ tocmai un caz din zona PSD și s-a referit la o declarație a fostului ministru Ioan Rus, care a zis nu știu ce despre diaspora (n.n. – Ioan Rus declarase că soțiile celor plecați la muncă în străinătate „ajung curve, iar copiii, golani”).
Deci, tot un ministru PSD. Pe care i-ai lua, văd că ajungi la PSD.
Și, atunci, dacă ei au o problemă în partid, nu ar fi mai bine să își facă ei o reglementare internă și să lase restul cetățenilor din țară în pace?”
Cum votează parlamentarii PSD din Constanța și Tulcea?
Am încercat să îi contactăm pe toți deputații PSD din Dobrogea, pentru a afla ce părere au despre actul normativ în cauză și cum au de gând să voteze.
Din Constanța, ne-au răspuns la telefon doar Radu Babuș și Mircea Titus Dobre, care au amânat să se pronunțe.
La Tulcea, disciplina de partid pare ceva mai strictă, pentru că deputații Marian Avram și Ion Bălan ne-au spus că vor urma linia impusă de la centru și, ca urmare, vor vota favorabil, întrucât consideră că actul normativ nu reprezintă nici un pericol pentru libertatea de exprimare a cetățenilor.
Vă reamintim că PNL a criticat intens proiectul de act normativ, iar liderii formațiunii au spus că legea ar fi un act de cenzură pe Facebook și un pumn în gura presei.
Totodată, Alina Gorghiu, copreședintele PNL, a declarat că, dacă legea anti-defăimare va fi adoptată, o va ataca la Curtea Constituțională.
