Educaţia suferă nu doar de lipsa banilor, ci şi de proasta lor distribuire
Publicat de Bogdan Comșa, 20 octombrie 2015, 20:54
Consiliul Național al Elevilor solicită înființarea Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar.
Consiliul Național al Elevilor, structura reprezentativă a elevilor la nivel național, atrage atenția cu privire la faptul că după aproape 5 ani de la intrarea în vigoare a Legii Educației Naționale nr. 1/2011, Ministerul Educației încă nu a înființat Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar.
Legea, la art 104 alin (4), prevede astfel:
„Baza de calcul al fondurilor alocate unităților de învățământ prin și din bugetele locale, pentru finanțarea de bază, o constituie costul standard per elev/preșcolar. Costul standard per elev/preșcolar se determină pentru fiecare nivel de învățământ, filieră, profil, specializare/domeniu. Determinarea costului standard per elev/preșcolar se face de către Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, în condițiile prezentei legi și conform normelor metodologice elaborate de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și aprobate prin hotărâre a Guvernului. Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar cuprinde reprezentanții Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, ai partenerilor sociali și ai structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale.”
Având în vedere importanța pe care o are în distribuirea fondurilor pentru educație, reprezentanţii Consiliului Național al Elevilor consideră că este necesară înființarea structurii, pentru o mai bună coordonare a finanțării Educației. Unul dintre cele mai concludente exemple în acest sens îl reprezintă formula de finanțare, a cărei bază cuprinde, în principal, costul standard per elev multiplicat cu numărul elevilor dintr-o școală.
Astfel, în loc să fie luaţi în calcul diferiți parametri care ar trebui să indice situațiile în care investițiile ar trebui să fie mai ridicate, după anumiți factori „de risc”, modul de finanțare este unul rigid, fără să se plieze pe realitatea școlilor din România. Una dintre atribuțiile principale pe care ar trebui să le dețină structura, odată înființată, este tocmai realizarea formulei de finanțare.
„Până la urmă, CNFIP ar cuprinde toți actorii relevanți ai sistemului: ministerul educației, reprezentanții partenerilor sociali, ai autorităților publice locale. Finanțarea educației, și așa precară, trebuie să se realizeze prin consensul și dezbaterea părților implicate, pentru o utilizare cât mai eficientă. Până la urmă, poate chiar mai important decât suma acordată e modul în care este investită, iar astfel trebuie să ia în calcul nevoile elevilor, beneficiari primari ai învățământului, nevoile profesorilor și strategiile de investiții ale administrațiilor publice locale. Ne-a fost reconfirmată necesitatea acestei structuri, după ce am observat modul lipsit de o strategie clară (diferită de numărul de elevi din școală) prin care unele localități acordă finanțarea școlilor, prin informații de interes public în baza legii 544/2001, prin aplicația – Ia statul la întrebări -, realizată de România Curată. Credem că după aproape 5 ani, este momentul să facem pasul spre înființarea CNFIP.” a declarat Horia Onița, președintele Consiliului Național al Elevilor.
Consiliul Naţional al Elevilor invită sindicatele din învățământul românesc preuniversitar, cât și structurile asociative ale administrațiilor publice locale să se poziționeze în favoarea înființării CNFIP și consideră că printr-o structură care se specializează pe calcularea și structurarea costului standard per elev și a finanțării educației, discrepanțele dintre realitatea școlilor din România și a nevoilor de finanțare și modul în care arată costul standard per elev se vor diminua.
