Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă: Ce pericole ascunde Dobrogea

Publicat de Bogdan Comșa, 10 septembrie 2015, 17:24

Trăim cu toţii, permanent, într-un mediu care este expus unei mari diversităţi de situaţii mai mult sau mai puţin periculoase, generate de numeroşi factori.

Manifestările extreme ale fenomenelor naturale, cum sunt cutremurele puternice, furtunile, inundaţiile, la care se adaugă accidentele tehnologice, pot să aibă influenţă directă asupra vieţii fiecărei persoane şi asupra societăţii în ansamblu – se arată într-un comunicat de presă al ISU Dobrogea.

Ca integrator al sistemului naţional pentru situaţii de urgenţă, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea” al judeţului Constanţa asigură, în zona de competenţă, coordonarea unitară, îndrumarea şi controlul activităţilor de prevenire atât pe timpul stării de normalitate, cât şi în situaţii de urgenţă, după caz.

Activitatea de prevenire are ca obiectiv fundamental cunoaşterea caracteristicilor şi formelor de manifestare a riscurilor, realizarea, în timp scurt, în mod organizat şi printr-o concepţie unică, a măsurilor necesare, credibile, realiste şi adecvate de protecţie a populaţiei în cazul apariţiei situaţiilor de urgenţă, în scopul eliminării sau limitării pierderilor de vieţi omeneşti, valorilor materiale şi protecţia mediului.

Având in vedere dispunerea geografica si amploarea dezvoltării sale economice, judeţul Constanta este expus majoritarii categoriilor de hazarde care se pot produce, astfel:

Inundaţii

Reţeaua hidrografică de pe teritoriul judeţului Constanţa poate determina, la un moment dat, inundaţii de mari proporţii, din cauza ploilor abundente care favorizează creşterea nivelurilor fluviuluiDunărea şi a cursurilor de apă interioare ale judeţului; Predispuse la inundaţii sunt zonele din arealul localităţilor Ostrov, Băneasa, Rasova, Seimeni, Cogealac, Topalu, Hârşova etc.

Alunecări/prăbuşiri de teren

Zonele de risc unde pot apărea alunecări de teren sunt localităţile dispuse pe malul Dunării, astfel: Ghindăreşti, Topalu, Capidava, Dunărea, Seimenii Mici, Cochirleni, Rasova, Dunăreni, Viile.

Cutremure de pământ

Deşi judeţul Constanţa se găseşte situat într-o zonă cu o mai slabă activitate seismică, nu trebuie neglijat faptul că ne aflăm la mai puţin de 300 km de zona Vrancea, iar un cutremur major produs în acea zonă poate avea implicaţii imprevizibile.

Accident nuclear

În caz de accident nuclear, la C.N.E. Cernavodă, cu depăşirea barierei de protecţie a anvelopei se pot elibera şi dispersa în mediu produşi de fisiune sub formă gazoasă, lichidă sau solidă.

Produşii radioactivi gazoşi şi sub formă de aerosoli se pot răspândi pe o suprafaţă mare, astfel încât în cazul unui accident nuclear major se pot depăşi „Nivelurile de intervenţie asociate măsurilor de protecţie”.

Radioactivitatea poate depăşi normele admise atât din punct de vedere al expunerii externe la radiaţii emise de radionuclizii prezenţi în nor sau depuşi pe sol, cât şi din punct de vedere al expunerii interne prin inhalare şi consumul apei şi alimentelor contaminate, prezentând un pericol deosebit izotopii radioactivi ai iodului, stronţiului, cesiului, precum şi ai gazelor nobile.

Accidente pe timpul transportului substanţelor şi deşeurilor periculoase

Accidentele pe timpul transportului de substanţe periculoase se pot produce, în special, pe magistrala feroviară Constanţa – Feteşti şi pe magistralele rutiere Constanţa – Cernavodă, Constanţa – Hârşova, Constanţa – Mangalia, Constanţa – Tulcea, Constanţa – Ostrov, pe canalul Dunăre – Marea Neagră şi în portul Constanţa.

Incendii de mari proporţii

Acestea se pot produce în mod deosebit în zona danelor petroliere din Portul Constanţa, în zonele împădurite ale judeţului, în zonele cultivate cu păioase, precum şi pe platformele de prelucrare şi depozitare a produselor petroliere din Constanţa şi Midia.

Poluări accidentale (aer, apă, sol, subsol) Poluările accidentale sunt considerate hazarde ale căror cauze sunt de natură antropogenă (numai în rare situaţii putând avea şi cauze naturale).

În judeţul Constanţa, în perioada ultimilor 10 ani, nu s-au produs poluări de mare amploare, care să provoace dezastre ecologice.