Ce nu ai voie să faci de Nașterea Maicii Domnului

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 8 septembrie 2015, 07:12

Pe data de 8 septembrie, creștinii sărbătoresc Nașterea Maicii Domnului, cunoscută și drept Sfânta Maria Mică, aceasta fiind prima sărbătoare din anul bisericesc.

Tradiția populară românească cunoaște mai multe legende despre nașterea Fecioarei Maria, însă toate au la baza dorința lui Ioachim, descendent al regelui David si a Anei, urmașa a neamului lui Aaron (părinții Mariei) de a avea un copil. Bătrâni, cu frica si cu credința in Dumnezeu, asupriți si considerați blestemați din cauza ca nu puteau avea un copil, Ioachim si Ana s-au rugat neîncetat lui Dumnezeu sa le dăruiască un copil. Ana a fost binecuvântata de Dumnezeu, sfanta mariaîngerul Gavriil înștiințând-l de minunea care va veni. Pentru a-i mulțumi lui Dumnezeu pentru milostenia pe care le-a arătat-o, de la vârsta de 3 ani si pana la 9 ani, fetită ce va purta numele de Maria este dusa la Templu.

In calendarul arhaic, sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului este cunoscuta sub denumirea de Sfântă Maria Mica si este echivalenta încheierii anotimpului de vara si începutul celui tomnatic. De acum încolo, frigul si ploile se pot instala oricând, pământul își cere dreptul, iar lucrările de toamna trebuie neapărat sa fie întreprinse. Insectele văzduhului si ale pământului încep sa se refugieze din calea frigului. Totodată, rândunelele își încep pelerinajul spre meleaguri de iernat, plecarea lor fiind considerata in tradiția populara un indiciu al timpului propice începerii muncilor agricole de toamna. Pentru un mai mare efect tămăduitor, este ideal ca adunarea si colectarea plantelor medicinale sa aibă loc pana in sărbătoarea Sfintei Marii Mici. Oficial, după data de 8 septembrie, se da totodată startul culesului viilor si al strângerii roadelor de orice fel.

Culegerea fructelor si a legumelor de toamna este un prilej de bucurie si de mândrie daca exista belșug. In multe zone ale tarii se organizează târguri si iarmaroace, însoțite de voie buna, de cântări si petreceri câmpenești si de precupeți isteți, iscusiți in arta negustoritului.

Ca orice sărbătoare care trebuia ținuta si sfințita prin încetarea oricăror treburi gospodărești, in ziua de 8 septembrie sunt interzise activitățile domestice importante.

Ziua care preceda aceasta sărbătoare si cea care urmează sărbătorii, adică zilele de 7 si 9 septembrie, sunt considerate la rândul lor „zile sacre”, in tradiția populara fiind cunoscute sub denumirea de „cercurile Sfintei Marii”.

Femeile care vor sa nască ușor trebuie sa se roage Fecioarei Marii si Sfinților Ioachim si Ana pentru „dezlegarea pântecelui.”

Si aceste zile lucrul in gospodărie sau preparatul bucatelor sunt interzise sau in caz contrar vei abate asupra ta si asupra copiilor tai mania divina. Una din credințele moștenite din bătrâni ne vorbește despre pedeapsa cu arsuri sau izbituri… Daca ești mama si vrei sa-ti ferești copilul de pete si nenorociri, nu cumva sa lași pe foc o oala cu mâncare…

Daca in aceasta zi de sărbătoare înfloresc perii si merii, o toamna lunga si frumoasa se anunța.

Daca in schimb ploua in ziua Nașterii Maicii Domnului, iată un semn care prevestește o toamna ploioasa si friguroasa.

Se crede de asemenea ca intre sărbătorile celor doua Marii nu cade bruma.

Este ziua în care se da drumul culesului de vii, se bat nucii pentru a avea rod bogat şi anul viitor, se jupoaie coajă ulmilor şi se da startul targuilor și iarmaroacelor de toamna.