„Basmul popular umple capul țăranului cu prostii”

Publicat de , 23 iunie 2015, 16:51

Elevii de clasa a VIII-a care au susținut examenul de Evaluare Națională au reușit să surprindă cu perlele pe care le-au scos la examenul de Limba şi Literaura Română.

„O trăsătură a basmului popular e că umple capul țăranului cu prostii când e obosit după muncă. Mulți au luat, în viața reală, o megațeapă, când au încercat să stea de vorbă cu animalele”.

„S-a supărat împăratul, nevoie mare, înseamnă că personajul avea probleme cu stomacul și trebuia să mănânce multe fructe. În plus era foarte pofticios și n-avea de unde să cumpere mere. Regele habar n-avea că merele de aur te strică la stomac și insista aiurea pe lângă pom”.

”Cratima dă sens versurilor şi întăreşte caracterul oral al acestei poezii de Petre Ispirescu”, a scris un elev. Un altul a completat: ”Cratima întăreşte foarte mult aceste rânduri ale marelui poet.”

”Timpul este mirific şi pregăteşte pe împărat să se îndrăgostească.”, a explicat un alt candidat, precizând că ”Împăratul vroia o fată pentru el, era bătrân dar ca să învieze vroia ceva proaspăt.”

”Îi mai veni inima la loc sugerează că chiar se simţea bine alături de o fetişcană.”, a explicat unul dintre candidaţi.

”Cratima – semn de punctuaţie dă muzicalitate versurilor.”

”Împăratul era nemulţumit deoarece îi crescuse un pom ce făcea mere de aur, în ciuda acestora împăratul este nemulţumit că el făcea doar flori.” ”El era trist deoarece nu făcea decât flori şi mere bengoase.”

”Basmul este specia genului liric în care ăsta poetul îşi exprimă sentimente în mod direct faţă de un pom.”

Alţi elevi, resemnaţi în faţa cerinţelor, care i-au depăşit, şi-au exprimat supărările în lucrări: ”Completirea indirectă este: care prost îmi va corecta lucrarea?”, ”Ideile nu sunt atât de multe, dar ştiu că vroia să îşi cucerească un tron.”

”Nu am basmul predat, o să încerc să transform această idilă în baladă că aşa şi aşa seamănă.” ”La fraza asta chiar nu mai ştiu.” ”Ştiu că această frază este de cauză aşa o fi.”