STUDIU: De ce nu ar fi bine să dispară masculii

Publicat de Bogdan Comșa, 24 mai 2015, 20:34

De foarte multă vreme, biologii au încercat să-şi dea seama de ce selecţia naturală, altfel atât de nemiloasă, a permis totuşi masculilor diferitelor specii să existe, din moment ce singura contribuţie la procesul de reproducere este lichidul lor seminal.

Cercetătorii britanici au acum o explicaţie: masculii sunt necesari pentru un proces numit „selecţie sexuală” care ajută speciile să fie ferite de boli şi să evite extincţia.

Un sistem natural în care toţi urmaşii ar fi asexuaţi – aşa cum este întâlnit la unele specii care au doar femele – ar putea fi considerat mult mai eficient pentru a da naştere unui număr mai mare de reprezentanţi ai speciei respective. Dar o cercetare publicată luni în prestigioasa publicaţie Nature arată că selecţia sexuală – proces în cadrul căruia masculii concurează între ei pentru a fi aleşi de femele pentru reproducere – duce la obţinerea de gene superioare şi îmbunătăţeste sănătatea speciilor, calitatea urmaşilor fiind deci mai importantă decât numărul lor.

O absenţă a selecţiei sexuale – cazurile în care reproducerea este asexuată sau competiţia lipseşte – dă naştere unor specii mai slabe din punct de vedere genetic, predispuse la o extincţie mai rapidă.
„Competiţia dintre masculi pentru reproducere furnizează sănătatea genetică a speciilor” – afirmă profesorul Matt Gage, cercetător principal al studiului realizat de Universitatea East Anglia. „Selecţia sexuală acţionează asemenea unui filtru – care ţine la distanţă mutaţiile genetice grave, contribuind la o proliferare a speciei – şi ca o barieră împotriva pericolului de extincţie.”

Aproape toate organismele pluricelulare se reproduc prin intermediul actului sexual, dar existenţa acestuia nu este uşor de explicat din punct de vedere biologic, mai spune Gage. Şi asta pentru că, teoretic, există multe dezavantaje, cum ar fi acela că doar o parte dintre urmaşi, femelele, vor fi capabile să producă urmaşi la rândul lor. Aşadar, de ce este nevoie de un efort al speciilor de a produce masculi?

În studiul de faţă, echipa lui Gage a urmărit în laborator, timp de 10 ani, evoluţia unor populaţii de gândăcei de făină, care au fost împărţiţi în grupuri unde a existat selecţie sexuală şi grupuri în care nu a existat competiţie între masculi. În grupul cu selecţie sexuală, 90 de masculi concurau între ei pentru 10 femele, iar în celelalte existau perechi, unde femelele nu aveau deci de ales între mai mulţi masculi.

După 7 ani de reproduceri, reprezentând circa 50 de generaţii, cercetătorii au concluzionat că în grupul cu o puternică selecţie sexuală s-au născut urmaşi mult mai bine dezvoltaţi şi mai rezistenţi la pericolul de extincţie cauzat de multiplele împerecheri cosangvine (parteneri înrudiţi genetic). Grupurile monogame, unde nu a existat competiţie sexuală, s-au dovedit mai slabe în faţa acestor încrucişări şi au pierit complet începând cu cea de-a zecea generaţie.