ONG-urile cer protejarea pădurilor şi deblocarea dosarelor de corupţie în domeniu

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 8 mai 2015, 16:00

Peste 20 de ONG-uri cer oprirea tăierilor ilegale, îmbunătăţirea implementării Radarului pădurilor, dar şi deblocarea dosarelor de corupţie în domeniul forestier, potrivit unui comunicat al acestora.

„Societatea civilă, conştientă fiind de proporţiile şi implicaţiile catastrofale ale recoltării ilegale a lemnului, favorizată de derapajele funcţionale ale instituţiilor statului, a ales să răspundă prompt şi ferm. Pădurile României sunt un bun de interes public, naţional şi european. Tratarea şi exploatarea pădurilor fără concordanţă cu interesul naţional este contrară interesului statului român, societăţii şi aduce grave prejudicii securităţii naţionale”, se arată în comunicatul semnat de 23 de ONG-uri.

Acestea solicită stoparea tăierilor ilegale, arătând că procesul de despădurire şi de degradare a pădurilor este responsabil pentru aproximativ 20% din emisiile globale de CO2, contribuie, de asemenea, la deşertificare şi la eroziunea solului şi poate exacerba fenomenele meteorologice extreme şi inundaţiile, ameninţă biodiversitatea şi subminează gestionarea pădurilor şi dezvoltarea durabilă, inclusiv viabilitatea comercială a operatorilor care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia aplicabilă.

Societatea civilă cere menţinerea şi îmbunătăţirea implementării programului Radarul pădurilor, precizând că se impun îmbunătăţiri ale sistemului informatic şi procedural, dar mai ales controlul efectiv în teren şi monitorizarea riguroasă din partea instituţiilor de control abilitate.

Reprezentanţii ONG-urilor arată că acel cod unic generat de sistemul Radarul pădurilor este folosit de transportatorii de lemn de mai multe ori în aceeaşi zi, chiar dacă sunt opriţi de poliţie pentru control, deoarece poliţia nu obişnuieşte să completeze rubrica dedicată care ar dovedi că transportul a fost oprit.

„Poliţia nu răspunde tuturor solicitărilor de oprire a transporturilor, iar când o face adeseori cantitatea de lemn încărcată şi transportată este mai mare decat cea scriptică, înscrisă în avizul de însoţire şi aferentă codului unic generat. Diferenţa dintre valoarea înscrisă şi cea reală reprezintă lemn tăiat ilegal, acesta ajungând până la 30% din volumul total transportat. În acest caz, poliţia, neavând competenţe pentru verificarea cubajului lemnului transportat, bifează transportul ca fiind legal”, potrivit sursei citate.

Totodată, se solicită protecţia pădurilor virgine, cvasivirgine şi a parcurilor naţionale, prin instituirea Catalogului Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine, ca instrument de evidenţă şi gestiune, şi includerea, după caz, a acestor păduri în Patrimoniul Mondial UNESCO, rezervaţii ştiintifice şi/sau integrarea acestora în zonele de protecţie strictă a parcurilor naţionale şi parcurilor naturale.

ONG-urile mai cer şi deblocarea dosarelor de corupţie din domeniul forestier, arătând că este vorba despre mii de dosare penale pentru săvârşirea infracţiunilor silvice privind tăierile ilegale, transportul sau comecializarea lemnului fără documente de provenienţă, care sunt blocate la DNA şi alte parchete, alături de dosarele privind fapte de braconaj, retrocedări şi puneri ilegale în posesie. Peste acestea se suprapun dosarele achiziţiilor ilegale, ale licitaţiilor trucate şi ale investiţiilor fictive din partea instituţiilor publice, se mai spune în comunicat.

În acelaşi timp, sunt necesare întărirea instituţiilor cu atribuţii de control în silvicultură, elaborarea Strategiei Naţionale Forestiere şi finanţarea Programului National de Împăduriri, mai spun ONG-urile, arătând că suprafaţa împădurită a României este sub media europeană (27% faţă de 32%) şi departe de optimul evaluat în studiile privind schimbările climatice/deşertificarea (40%), iar în ultimii 10 ani media suprafeţei împădurite a fost de 4.000 ha/an, în condiţiile în care Codul Silvic prevede obligativitatea împăduririi a două milioane ha până în 2035.

Instituirea de măsuri antimonopol în industria lemnului, eliminarea abuzurilor de poziţie dominantă şi de monopol, precum şi reguli de valorificare a lemnului în beneficiul dezvoltării durabile a comunităţilor locale reprezintă un alt set de solicitări.

În mod concret, se cere enunţarea în Codul Silvic a principiilor ce vor sta la baza legislaţiei subsecvente pentru exploatarea şi valorificarea masei lemnoase (din pădurile aflate în proprietate publică), astfel încât să conducă la dezvoltarea sectorului de prelucrare superioară a lemnului în România şi creearea unei pieţe concurenţiale echilibrate în beneficiul dezvoltării durabile a comunităţilor locale. Aceste principii, transpuse din Strategia Europeană Forestieră, ar fi: valorificarea superioară a masei lemnoase, sprijinirea dezvoltării rurale prin promovarea prelucrării locale a masei lemnoase, stimularea valorii adăugate şi menţinerea/crearea de noi locuri de muncă, instituirea de măsuri antimonopol, respectarea drepturilor comunităţilor locale, alocarea lemnului de foc cu prioritate pentru comunităţile locale, conservarea şi ameliorarea biodiversităţii şi serviciilor de mediu şi transparenţa vânzării şi comercializării masei lemnoase.

ONG-urile mai cer plăţi compensatorii pentru proprietarii de păduri cu rol de protecţie sau incluse în arii protejate ori situri Natura 2000 şi finanţarea adecvată a sectorului forestier pentru menţinerea echilibrului între protecţie şi exploatare.

Organizaţiile de mediu solicită şi oprirea proiectului de modificare a Legii vânătorii şi fondului cinegetic, numindu-l „legea masacrării dreptului de proprietate şi a faunei”, prin „confiscarea vânatului şi activităţii de vânătoare în favoarea ‘gestionarilor consacraţi’ şi instituirea de ‘drepturi de servitute’, de liber acces pentru vânători, neasigurarea regimului de protecţie pentru cinci specii de păsări sălbatice, prin prelungirea perioadei permise pentru vânătoare, neasigurarea regimului de protecţie pentru speciile de interes cinegetic din ariile protejate, prin eliminarea măsurilor de management şi evaluare corespunzătoare”.

Organizaţiile sematare sunt: 2Celsius, Agent Green, Bankwatch România, Greenpeace România, Institutul pentru Dezvoltare şi Inovare, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Coaliţia pentru Mediu, EcoCivica, Asociaţia E-JUST, Environmental & Social Change UK, Federaţia Coaliţia Natura 2000, Fundaţia Terra Mileniul III, Grupul de iniţiativă civică Sebeş, Mai Mult Verde, NeuerWeg Sighişoara, Nostra Silva, Prima Natura, Reţeaua Mining Watch România, Reţeaua Energy Justice România, România Curată, Asociaţia T.E.S.L.A, Transilvania Verde şi Asociaţia România Vie.