„Academia infractorilor” avea case de antrenament la Constanţa
Publicat de , 24 aprilie 2015, 09:09
Procurorii DIICOT au făcut, ieri, 52 de percheziţii, la o reţea de hoţi, coordonată de interlopul Adrian Marin Botez, zis „Ţâţă”, cel care a fost eliberat din greşeală de poliţişti, din Arestul Capitalei, el fiind condamnat pentru tentativa de asasinat asupra interlopului băcăuan Puiu Mironescu.
Hoţii au acţionat, în ultimii doi ani, în ţări precum Marea Britanie, Belgia, Andorra, Germania, Austria, Italia, Franţa, Olanda, Croaţia sau Slovenia, ei furând, din magazine de lux, bijuterii şi ceasuri, în valoare totală de zece milioane de euro, conform anchetatorilor.
Gruparea era organizată după reguli militare şi, mai mult decât atât, liderul acestei reţele a înfiinţat „Academia infractorilor români”.
Liderul acestei reţele organizate era interlopul Adrian Marin Botez, zis „Ţâţă”, prins în 16 ianuarie, după ce a fost căutat mai mult de şase luni, el fiind eliberat din arestul Capitalei, deşi fusese condamnat la zece ani de închisoare pentru că a încercat să îl omoare pe Dumitru „Puiu” Mironescu.
Procurorii DIICOT au organizat peste 50 de comisii rogatorii pentru a-i audia pe membrii reţelei reţinuţi de poliţiştii din alte state. DIICOT a investigat această reţea începând din 2013, cu sprijinul Poliţiei şi SRI, a declarat procurorul Giorgiana Hossu.
Din grupare au făcut parte peste 100 de hoţi. Un jaf la magazin dura 60 de secunde, fiecare hoţ având repartizat un rol exact în jaf. „Se acţiona după metoda celebrei grupări sârbe Pantera roz”, a spus procurorul Hossu. Membrii grupării erau recrutaţi din judeţul Neamţ.
„Erau antrenaţi în imobile închiriate special pentru acest scop, cu geamuri acoperite cu folii negre. Erau aduşi aici cu saci negri pe cap, amprentaţi, li se întocmeau dosare personale, li se luau probe ADN. În aceste dosare erau menţionate numele şi datele personale ale membrilor familiei, ale rudelor şi prietenilor, ale prietenelor. Erau chestionaţi despre viciile pe care le aveau”, a explicat procurorul Giorgiana Hossu.
În Academie exista un comandant suprem, un contabil, ofiţeri activi şi ofiţeri în rezervă, cu vârsta de peste 50 de ani, existau avocaţi care să îi apere pe membrii grupării acuzaţi în cadrul grupării de trădare sau de anumite greşeli.
Casele de antrenament au fost închiriate în Bucureşti, Cluj, Constanţa, ia programul de pregătire dura 90 de zile, a mai spus adjunctul DIICOT.
Ce scria în Codul hoţilor: „Dacă te ia garda, te mai întorci acasă, dacă te ia preotul, nu te mai întorci”
Codul infractorilor era structurat pe 5 capitole, iar în el se specifica că această grupare – Academia, era „înregistrată” la Europol, Interpol şi la DIICOT.
Hoţii Academiei îşi făceau dinainte un plan bine pus la punct. Erau punctate magazinele de lux, erau stabilite măsurile de protecţie ale acestor magazine, traseele de fugă, căile de atac.
„Nu se foloseau pentru fugă niciodată autoturisme. Tabăra infracţională era întotdeauna la periferia oraşelor. Jafurile erau comise şi ziua, şi noaptea, fiind folosite inclusiv cocktailuri Molotov pentru a pătrunde în magazin”, a explicat procurorul Hossu.
De asemenea, deşi acţionau cu mare violenţă, hoţii se fereau să rănească persoanele pe care le imobilizau în timpul jafurilor şi nu foloseau niciodată arme de foc. Cineva se afla la uşă şi cronometra ca întregul jaf să nu dureze mai mult de 60 de secunde.
