Fenomenul sinuciderii, dezbătut la Universitatea „Andrei Şaguna” din Constanţa

Publicat de Bogdan Comșa, 15 aprilie 2015, 17:11

Suicidul este principala cauză de deces violent, depășind numărul însumat de decese cauzate de crime și accidente de trafic.

La nivel mondial, suicidul reprezintă cauza principală de deces a persoanelor ce aparțin categoriei de vârstă 15-20 de ani.

Un studiu Eurostar recent arată că România depășește cu mult media europeană la decesele prin suicid în populația adolescentină, cu 6,3 decese la 100.000 de locuitori, media europeană fiind 4,6 decese prin suicid la suta de mii de locuitori.

Așadar, decesul prin suicid este o problemă care trebuie să intre în preocuparea tuturor factorilor responsabili de sănătatea populației în România, în special pentru faptul că recordurile noastre provin de la adolescenți, categorie deficitară din punct de vedere socio-demografic.

Universitatea „Andrei Şaguna” şi Academia Oamenilor de Știință din România organizează, în zilele de 24 şi 25 aprilie, Conferinţa Naţională Suicidul – problemă majoră de sănătate publică, sub coordonarea științifică a acad. Constantin Bălăceanu Stolnici, rector de onoare al Universității Andrei Șaguna, prof. dr. Angela Botez, coordonatorul secției de Filozofie, Teologie, Psihologie și Jurnalism a AOȘR, prof. dr. Nicolae Mitrofan, Președintele de Onoare al Institutului de Psihologie Juridică și prof. dr. Aurel Papari, președintele Univ. „Andrei Șaguna”.

În cadrul acestei conferinţe, sâmbătă, 25 aprilie, va avea loc workshop-ul cu tema „Fenomenul sinuciderii – elemente ale procesului de negociere în situaţii de criză şi aspecte etice ale mediatizării”.

Problema comunicării în situaţia de criză care este SINUCIDEREA poate fi abordată din cel puţin două puncte de vedere: cel al negociatorului în dialog cu sinucigaşul şi cel al jurnalistului care transmite publicului informaţii despre dramaticul eveniment.

Când negociatorul eşuează se înregistrează un deces, iar când reporterul ignoră aspectele deontologice, tragicul episod poate fi multiplicat prin „contagiune”.

Codul deontologic unic al jurnaliştilor din România, adoptat în octombrie 2009, prevede, la articolele 11 şi 12, două chestiuni care se referă la acoperirea sinuciderii în mass media:

11. PROTECŢIA MINORILOR

11.1 Jurnalistul va proteja identitatea minorilor implicaţi în evenimente cu conotaţie negativă (accidente, infracţiuni, dispute familiale, sinucideri, etc.), inclusiv ca martori. În acest sens, înregistrările video şi fotografiile vor fi modificate pentru protejarea identităţii minorilor.
12. DETALIEREA ELEMENTELOR MORBIDE
12.1. Jurnalistul va evita descrierea detaliate de tehnici şi metode infracţionale, tehnici suicidale, vicii şi nu va utiliza imagini violente şi alte elemente morbide. De asemenea, jurnalistul va evita să provoace, să promoveze şi să dezvolte subiecte de presă pe marginea unor evenimente morbide. Infracţiunile, crimele, terorismul, precum şi alte activităţi crude şi inumane nu trebuie încurajate sau prezentate într-un mod pozitiv.

Înscrierile la workshop se fac până la data de 20 aprilie a.c., la adresa de e-mail contact@andreisaguna.ro.