În prag de Paşte: Scurt tratat despre ou

Publicat de Bogdan Comșa, 21 martie 2015, 16:25

Oul a fost considerat încă din Antichitate un aliment valoros. Învătaţi precum Pitagora au considerat chiar consumul ouălor drept germene al unei noi vieţi. Alţi filosofi au comparat oul cu cele patru elemente: coaja simbolizează pământul, bula de aer din ou – aerul, albuşul – apa şi gălbenuşul – focul.

La multe popoare, oul era adus drept ofrandă la sărbătorile religioase. La fel şi ouăle pictate sau vopsite. Acestea se întâlnesc în vechile culturi ale chinezilor, egiptenilor şi persilor, care numeau sărbătorirea anului nou la ei, primăvara, “festivitatea ouălor roşii”. Cultura creştină de mai târziu a adus ouăle roşii de Paşte.

Dar cum se formează, concret, un ou?

După cum ştiaţi sau poate nu, o găină este capabilă să producă sute de ouă în decurs de un an (circa 250) fără ca prezenţa unui cocoş să fie necesară. Prezenţa falnicului moţat este necesară doar pentru fecundarea ouălor. Găinuşele ar putea deci oua liniştite o viaţă întreagă, dar uneori simt nevoia să clocească, aşadar este nevoie de ouă fertilizate. Pentru ca instinctul lor de cloci să nu fie stimulat trebuie să avem grijă să luăm rapid ouăle din cuibar.

Un lucru mai puţin ştiut este că găinile nu pot face ouă în absenţa unui factor esenţial: lumina. Se pare că în ochii păsărilor există o glandă fotoreceptoare care, în momentul în care este expusă la lumină suficientă, determină producţia unui hormon care la rândul lui influenţează producţia de ovule. Din acest motiv, în lunile de iarnă adunăm mai puţine ouă din cuibar sau chiar deloc, pentru că intensitatea luminii scade şi odată cu ea şi producţia de hormon. Pentru că hrana proaspătă şi verdeţurile lipsesc şi ele, păsările îşi păstrează astfel rezervele de energie. Din fericire pentru noi, lumina artificială funcţionează la fel de eficient, iar găinile din crescătorii reuşesc să producă ouă cu regularitate, indiferent de anotimp.

Un ou se formează în decurs de 24-26 de ore în interiorul păsării. În timp ce la mamifere exista două ovare, păsările au numai unul complet format în partea stângă. Atrofierea organului drept se explică prin faptul că în anumite situaţii, dacă s-ar forma doua ouă, acestea s-ar ciocni unul de altul şi s-ar sparge. Astfel, mama natură a ştiut, încă o dată, să aranjeze cel mai bine lucrurile.

Mai multe mii de ovule se află în ovarul unei găini sănătoase. Dintr-un strat celular în forma de bilă se formează foliculii care seamană cu un strugure cu tijă, fixat în ovar. La început, un ovul formează gălbenuşul.

Atunci când are loc ovulaţia, foliculul se rupe, iar gălbenuşul este trimis în oviduct. Până să ajungă în uter, gălbenuşul se acoperă cu un strat de albumină (albuşul).

Coaja, care conţine foarte mult carbonat de calciu, se formează în interiorul uterului. Glandele uterului secretă o substanţă calcaroasă care învăluie oul gata dezvoltat, se întăreşte şi formeaza, astfel, coaja.

După ce coaja a acoperit oul, acesta este expulzat prin acelaşi orificiu (cloacă) prin care găina elimină şi fecalele. Da, se pare că asta e traseul alimentului pe care-l savurăm la fiecare mic dejun.

La circa 30 de minute după ce a fost eliminat oul format, procesul reîncepe. La găinile mai tinere, acest proces e uneori perturbat de producţia hormonală încă haotică şi atunci apar cazuri în care un ou va avea două gălbenuşuri sau va conţine chiar un alt ou întreg. Şi asta pentru că în timpul formării unui ou, un al doilea ovul poate fi eliminat mai rapid şi cele două ouă se vor acoperi cu aceeaşi coajă. Mai exista şi ouă fără gălbenuş. Pentru această anomalie poate fi răspunzătoare o iritaţie nervoasă a glandelor pereţilor trompelor, ele producând ouă limpezi, în prezenţa unui fals stimul.

Nuanţele de alb şi de galben ale albuşului, respectiv gălbenuşului de ou variază în funcţie de cât de proaspăt este acesta. Un albuş tulbure indică faptul că oul este foarte proaspăt, unul mai transparent arată deja o anumită vechime, iar albuşul cu nuanţe de roz indică faptul ca oul s-a stricat şi că nu mai trebuie consumat. Albuşul de ou are în componenţă niacină (vitamina B3), riboflavină (vitamina B2), clor, magneziu, potasiu, sodiu şi sulf. De fapt, conţine circa 57% din proteinele dintr-un ou. Culoarea gălbenuşului de ou este determinată de hrana pe care o primeşte găina. Cu cât sunt mai galbene sau portocalii vegetalele sau grăunţele pe care aceasta le mănâncă cu atât mai colorat va fi gălbenuşul.

rador.ro, todayifoundout.com, studentie.ro, gainibrahma.wordpress.com