(AUDIO) Vorba aceea – Pălăvrăgeala sau vorbirea fără rost

Publicat de Larisa Calistru, 23 ianuarie 2015, 07:58 / actualizat: 23 ianuarie 2015, 10:33

Ne oprim astăzi asupra vorbirii fără rost. Uneori, oamenii își găsesc o consolare în a vorbi mult.Uneori cu rost, alteori – fără.

În limba română există cuvinte și expresii care definesc pălăvrăgeala : flecăreala este un substantiv sinonim cu vorbirea fără rost, la fel și gargara, care mai poate însemna și laudă de sine.

Atunci când avem de-a face cu oameni de nimic, folosim expresia tranca-fleanca, sau treanca-fleanca. Iar când spunem despre cineva că este o treanca-fleanca, este clar că noi considerăm că acea persoană  este un om de nimic.

Ce mai tura-vura? Ne este dat să auzim această expresie la tot pasul. Ea semnifică faptul că asistăm la o discuție inutilă, iar tura-vura este o interjecție.

Un alt cuvânt din seria sinonimică este limbuție, pe care îl asociem cu aceia care au înclinare, o tendință de a vorbi mult și fără rost.

Când suntem  plictisiți de atâta vorbă-n vânt, apelăm la expresiile bla-bla-bla și liru-liru-crocodilu. Aceasta din urmă este o expresie glumeață, care poate exprima și tentativa de seducere a cuiva.

Și nu uita vorba aceea : M-ai cucerit când am observat că vorbești și scrii corect gramatical!