Revoluţia din Decembrie 1989. A fost? Sau n-a fost? A fost…

Publicat de Bogdan Comșa, 17 decembrie 2014, 16:31
22 Decembrie 1989. Ziua în care românii au ales libertatea.
Un sacrificiu plătit cu viaţa, în numele unui trai mai bun
Revoluţie, revoltă populară, lovitură de stat sau pur şi simplu au fost evenimentele din decembrie 1989?
Sunt mai multe denumiri şi o singură Românie care, în anul prăbuşirii Cortinei de Fier, îşi striga dorinţa de desprindere din blocul comunist!
La 25 de ani de la Revoluția Română, în societatea românească întâlnim încă dezbateri aprinse privind încadrarea evenimentului într-o anume denumire în termeni istorici. Certitudini sunt, dar şi nuanţele de tot felul contează. Dicţionarul Explicativ al Limbii Române (DEX-ul) ne oferă peste 20 de definiţii pentru acest cuvânt. În principiu, o revoluţie înseamnă o „schimbare fundamentală a valorilor, a instituțiilor politice, a structurii sociale, a conducătorilor și ideologiilor unei societăți”. Ceea ce în România s-a şi întâmplat.
Revoltă populară? Într-adevăr, fără o conducere anume, în 16 decembrie, „masele largi, populare” de la Timişoara s-au revoltat, oamenii au ieşit în stradă pentru că nu mai puteau îndura frigul, foamea, lipsa libertăţii de mişcare şi a cuvântului. La Timişoara, Cluj, Iaşi, Sibiu şi în alte oraşe s-a tras, au fost numeroşi morţi, pe care regimul comunist îi numea huligani. Au fost primii eroi ai libertăţii mult aşteptate.
La 25 de ani de la Evenimentele din Decembrie 1989, continuă să apară mărturii, unele aparent nesemnificative, despre întâmplările acelor zile, despre conversații misterioase sau zvonuri stranii, amintiri pierdute în zbuciumul vieții de zi cu zi, dintr-o Românie devenită, în sfârșit, liberă.
Se scriu nenumărate cărţi, Internetul se „umple” încet de detalii necunoscute în anii ’90, personajele cheie ale puterii postrevoluţionare îşi fac blogg-uri, vezi şi blogg-ul generalului Victor Atanasie Stănculescu care vorbeşte despre o lovitură militară.
Se adaugă zilnic mărturii despre diversiuni de tot felul, după data de 22 decembrie. De exemplu, unul dintre invitaţii emisiunii „Stil de viaţă de la Radio Constanţa, jurnalistul Constantin Cumpănă a vorbit despre simulatoarele (de zgomot) de mitraliere venite „dinspre mare”, depozitate la Halta Traian din Constanța și expediate apoi la București, în zilele de 22-23 decembrie, conform relatărilor unei surse directe și a reamintit povestea tragică a celor trei elicoptere decolate de pe aerodromul militar Tuzla, cu destinația Adamclisi, doborâte nici astăzi nu se știe exact de către cine…
Generaţia ’89. La graniţa dintre epoca Ceauşescu şi epoca Facebook
Cei născuţi în 1989 sunt acum tineri în toată puterea, liberi, dezinvolţi! Pe mulţi dintre ei îi preocupă ultimele gadget-uri sau numărul de like-uri de pe Facebook, nu caută astfel de informaţii pe net şi nu prea ştiu cine a fost generalul Stănculescu sau nu au auzit niciodată de Stalin. Ceauşescu a fost un conducător pe vremea căruia părinţii lor au cam stat în frig iarna şi făceau cozi lungi pentru alimente, dar aveau uneori locuinţe repartizate la căsătorie şi fiecare pleca dimineaţa la muncă, unde, glumeau ei, părinţii se făceau că muncesc iar statul se făcea că îi plăteşte…
Pînă la urmă, Ceauşescu şi soţia au fost împuşcaţi violent, tocmai de Crăciun, cadou sinistru pentru poporul revoltat. În toată povestea asta au fost implicaţi şi nişte terorişti, despre care, ca absurdul să fie maxim, nu se ştie nici acum dacă au existat!
Pentru cei născuţi în 1989 este mai important să îşi găsească un loc de muncă, au targeturi, au învăţat noţiuni pe care părinţii lor nu le cunoşteau deloc, precum ajutorul de somaj, interviu de angajare, training, comunicare şi relaţii publice, team-leader, norme din Uniunea Europeană…
Revoluţia română după 25 de ani. Adevăruri îngropate în timp, printre fapte care pulsează în inima oricărui român
Contează aşadar toate aceste nuanţe? Atunci când eşti un autodidact al democraţiei, aşa cum s-a dovedit a fi poporul român, când stai la rând ore în şir ca să votezi, la 25 de ani de la Revoluţie, contează!
E important adevărul?
Sigur că este important. În acelaşi timp însă, trebuie să fim conştienţi că el nu va fi prea curând aflat în totalitate…
Este mai bine astăzi? Cu siguranţă că DA! Le mulţumim celor care au ieşit în stradă în decembrie 1989, le aducem omagiul nostru dureros celor care au murit atunci, pentru ca astăzi să fim în Uniunea Europeană, să fim o ţară membră NATO!
Cei care răspund că „nu este mai bine” uită frigul, foamea, lipsa libertăţii cuvântului, lipsa dreptului de proprietate, uită chiar şi faptul că Sfânta Sărbătoare a Crăciunului nu exista atunci, oficial! Era o simplă zi lucrătoare din calendarul muncitoresc.
Dragii noştri, sub comunişti nu am fi putut cu niciun chip să vă transmitem la final, „Crăciun fericit!”
Steliana Bajdechi