(Audio) Vorba aceea – Pronumele și adjectivul pronominal de întărire

Publicat de Larisa Calistru, 4 decembrie 2014, 07:50

Pronumele de întărire are rolul de a pune în evidență, de a sublinia, persoana la care se referă. Formele acestui pronume sunt alcătuite din vechiul pronume “însu”(masculin singular), “însă”(feminin singular) din care s-au format și pronumele “dânsul”, “dânsa” ca și din formele neaccentuate de dativ ale pronumelui personal sau reflexiv: mi, ți, și, ne, va, le. Rezultă astfel formele: însumi, însuți, însuși, înșine, înșivă, înșiși, însămi, însăți, însăși, însele.

Formele acestea se folosesc și ca adjective pronominale de întărire, pe lângă un substantiv ori un pronume, având funcția de atribut adjectival. În folosirea acestor adjective pronominale de întărire se petrec, în vorbirea de zi cu zi, frecvente greseli.

Să dăm câteva exemple: “Fetele însăși se adunaseră grămadă” sau “Elevul înșiși era conștient de misiunea sa” ori: ”Colaboratoarei însuși nu-i venea să creadă”. Se neglijează în aceste enunțuri acordul în gen, număr și caz al adjectivului de întărire cu substantivul determinat. Enunțurile corecte sunt: “Fetele însele se adunaseră gramadă”, “Elevul însuși era conștient de misiunea sa”, “Colaboratoarei înseși nu-i venea să creadă”.

De remarcat că pronumele de întărire, indiferent de gen, număr și caz, nu se desparte. Este greșit să scriem însu-mi, înși-vă sau însu-ți.

Și nu uitați vorba aceea… m-ai cucerit când am observat că vorbeşti şi scrii corect gramatical!