Centrul pentru Resurse Civice: nereguli la alegerile prezidenţiale

Publicat de Bogdan Comșa, 25 noiembrie 2014, 21:24

Organizaţia neguvernamentaşă Centrul pentru Resurse Civice – CRC a făcut publice datele raportului preliminar despre modul în care s-au derulat alegerile prezidenţiale atât în ţară, cât şi în străinătate.

Prima dificultate majoră a fost reprezentată de modalitatea greoaie de acreditare a observatorilor, cauzată de interpretarea dierită a legilor, de birocraţie, dar şi de unele lacune legislative.

CRC a făcut aproape o mie de cereri de acreditare, însă numărul real al observatorilor aflaţi efectiv pe teren la alegeri va fi cunoscut după elaborarea raportului final.

Reprezentanţii ONG-ului amintit au consemnat patru mari nereguli în cele două zile de alegeri: posibile cazuri de turism electoral, accesul neautorizat al primarilor în secțiile de votare, manipularea intenției de vot și influențarea alegătorilor prin diverse mijloace şi condiţii improprii de observare. Le detaliem mai jos:

1.Indicii de turism electoral

Stabilirea cu certitudine a cazurilor de turism electoral este, desigur, dificilă, deoarece presupune ca observatorii să se poată deplasa fără restricţii de la o secţie de votare la alta,
cum am arătat mai sus.

De asemenea, numai un număr foarte restrâns de observatori au fost
organizaţi în echipe mobile care au monitorizat şi împrejurimile secţiilor de votare. Cu toate acestea, indicii de turism electoral au fost semnalate în 16% din totalul secţiilor de votare observate.

De cele mai multe ori, observatorii au raportat sosirea la secţiile de votare a unor grupuri mari de alegători din afara localităţii, uneori însoţiţi de persoane care le îndrumau.

2.Accesul neautorizat al administrației locale în secțiile de votare

Prezenţa primarilor în secţiile de votare (pentru o perioadă mai lungă decât timpul necesar votării, iar în unele cazuri pe toată durata zilei alegerilor) sau la intrarea în secţiile de votare a
fost semnalată la 23% din secţiile de votare observate; toate aceste cazuri au fost observate în mediul rural şi în general în comunităţi mici, unde influenţa primarilor asupra cetăţenilor este mai mare decât în zonele urbane. Observatorii au mai notat şi faptul că un număr mare de alegători s-au adresat primarilor, fie ca să întrebe cu cine să voteze, fie ca să îi asigure că au votat potrivit indicaţiilor acestora.

3.Manipularea intenției de vot și influențarea alegătorilor prin diverse mijloace

Pentru majoritatea secţiilor de votare observate în mediul rural, observatorii au exprimat îndoieli cu privire la legitimitatea asistenţei oferite unor alegători în cabina de vot.

Potrivit legii, „alegătorul care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoțitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul ersoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secției de votare sau al candidaților.” În fapt, observatorii au semnalat cazuri foarte frecvente în care persoanele care însoţesc alegătorii în
vârstă în cabina de vot nu o fac pentru a-i ajuta să-şi exprime opţiunea de vot proprie, ci votează efectiv în locul acestora.
De asemenea, s-au semnalat cazuri în care autorităţile locale, persoane influente din comunitate sau chiar membrii comisiei au încercat manipularea intenţiei de vot a alegătorilor.

Un caz care trebuie menţionat este acela al unei secţii de votare din judeţul Olt, unde locuitorilor li s-au distribuit lemne de foc (ajutor din partea primăriei) chiar în curtea clădirii în
care se afla secţia de votare, în timpul votării, de către primar.

4. Condiţii improprii de observare

Observatorii au raportat că activitatea lor a fost împiedicată prin diverse mijloace (de cele mai multe ori prin interzicerea accesului în secţia de votare, prin împiedicarea observatorilor de a asista la unele etape ale procesului electoral sau prin refuzul preşedinţilor BESV de a le pune la dispoziţie informaţii de interes public) în 25% din totalul secţiilor de votare observate.

Toate aceste cazuri au coincis cu o atitudine ostilă din partea membrilor BESV faţă de observatori, iar unele au dus la situaţii foarte tensionate şi la intimidarea, amenințarea și chiar agresarea fizică a observatorilor.

De asemenea, mulţi dintre preşedinţii secţiilor de votare au refuzat să primească sesizări scrise din partea observatorilor, ceea ce potrivit legii constituie o contravenţie. De aceea, CRC consideră că sunt necesare prevederi legale mai clare referitoare la drepturile şi obligaţiile observatorilor şi o mai bună instruire a preşedinţilor
BESV în acest sens.

Pe lângă aceste probleme, rapoartele de observare au mai menţionat că un număr mare de secţii de votare nu sunt accesibile persoanelor cu dizabilităţi, că alegătorii, în special în mediul rural, sunt insuficient familiarizaţi cu procedurile de votare şi că unele dintre secţiile de votare s-au aglomerat excesiv în anumite perioade ale zilei.

De asemenea, mulţi observatori au menţionat faptul că unii membri BESV care reprezentau partidele mai mici erau în fapt, în mod explicit şi declarat, afiliaţi altor partide decât cele care i-au nominalizat.