Guvernul trebuie să obţină venituri suplimentare de 1,5-1,7 miliarde de euro

Publicat de Bogdan Comșa, 20 noiembrie 2014, 18:04

Guvernul va trebui să demonstreze FMI că are resurse să acopere anul viitor un gol de venituri de 15-17 miliarde lei, care provine atât din reducerea deficitului bugetar, cât şi din măsurile legislative adoptate în ultimele luni, a declarat astăziIonuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

„Din păcate, Guvernul va avea o problemă să acopere acest gol. Autorităţile fie vor negocia noi ţinte cu FMI, fie vor apela la alte măruri şi, din păcate, iau în calcul şi creşteri de taxe pentru anul viitor ca să acopere golul din buget”, a spus Dumitru la conferinţa cu analiştii organizată de Fondul Proprietatea.

Dumitru a arătat că în ceea ce priveşte investiţiile, execuţia bugetară pe ESA arată mult mai rău decât cea pe cash, scăderea investiţiilor noi fiind de 55%. Diferenţa provine din faptul că la capitolul investiţii au fost plătite anumite arierate.

Potrivit preşedintelui Consliului Fiscal, investiţiile publice au coborât la minimul ultimilor cinci ani.

Dumitru a confirmat ipoteza că lupta anticorupţie a dus la încetinirea investiţiilor, lansată în urmă cu două săptămâni de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, arătând că autorităţile publice nu încep noi investiţii de frica DNA.

„Cred că şi bătălia asta cu corupţia are rostul ei. Din ce am citit nu s-au cheltuit banii, mai ales la locale (…) Am lansat o ipoteză pentru că succesul acestui efort de combatere a evaziunii fiscale şi a corupţiei are efecte financiare şi economice pe termen lung”, a spus atunci Isărescu.

Potrivit unor surse oficiale, premierul Victor Ponta a fost la BNR înainte de alegeri pentru a discuta situaţia bugetară şi programul pentru 2015, unde l-ar fi rugat pe fostul secretar de stat în MFP Gheorghe Gherghina să-i ofere sprijin ministrului delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, pentru a închide bugetul în 2% din PIB. Ţinta de 2,2% din PIB pe cash în 2014 era negociată cu FMI şi CE exclusiv pentru cheltuieli de confinanţare programe din fonduri UE, dar nu mai poate fi menţinută întrucât la rectificare s-au tăiat fondurile respective.

„La aceeaşi rectificare s-a asumat că bugetul va închide cu uşor excedent în octombrie, deci nu există spaţiu fiscal pentru plata în avans a drepturilor salariale câştigate în instanţă. Este nevoie de rectificare şi de tăierea cheltuielilor de la alte ministere, ceea ce ar însemna în special investiţii”, au completat sursele citate.

Ipoteza unei noi rectificări bugetare nu pare agreată de Consiliul Fiscal, Ionuţ Dumitru declarând pentru Mediafax că ar fi încălcate prea multe prevederi legale.

„Fără rectificare bugetul ar putea închide cu un deficit de 2,8% din PIB, dacă se plătesc în avans drepturile salariale câştigate în instanţă, la fel cum se previzionează că va închide bugetul pe 2015 fără măsuri de reducere a chetuielilor sau creştere a veniturilor”, au spus însă sursele citate.

O astfel de măsură nu ar ajuta însă construcţia bugetară pentru anul 2015, întrucât ţintele convenite cu FMI şi Comisia Europeană vizează deficitul calculat potrivit ESA, ori drepturile salariale au fost deja introduse în deficitul ESA la momentul în care au fost câştigate şi au devenit o obligaţie certă pentru stat.

Mai mult, mutarea cheltuielilor de investiţii pentru 2015 creşte deficitul pe ESA şi va pune presiuni suplimentare pentru ajustări structurale, pentru ca România să atingă angajamentul din MTO (Medium Term Objective) stabilit prin Pactul Fiscal.

„Cheltuielile pentru 2015 sunt aproape la blană. Sunt angajamente, sunt co-finanţări care nu mai pot fi amânate. Ministerul Fondurilor UE a calculat un necesar de co-finanţare de 15 miliarde lei pentru a-şi atinge ţintele. Altfel, sunt bani pierduţi de la UE. Pe toată legislaţia în vigoare, deficitul de anul viitor trece de 2,8% din PIB, cât a calculate CE”, au mai spus sursele citate.

Pe de altă parte, Dumitru a explicat că propriile calcule, care indică în 2015 un deficit mult peste 2,8% din PIB, diferă de prognoza Comisiei Europene şi estimările autorităţilor întrucât acestea au avut în vedere doar ce a fost publicat în Monitorul Oficial până în luna octombrie, iar de la acel moment Guvernul a mai aprobat o serie de acte normative cu impact fiscal.

Guvernul a insistat, atât în timpul campaniei electorale, cât şi după alegeri, că nu vor fi majorate taxele şi impozitele pentru anul viitor.