Directorul de exploatare RADET: Constănțenii rămân atât de des fară apă caldă, din cauza…unor motive obiective

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 7 octombrie 2014, 14:07

În municipiul Constanţa, probele sub presiune la rece încep din 15 octombrie. Preţul gigacaloriei rămâne neschimbat.

Astăzi, invitat la Radio Constanţa, în programul de dimineaţă, a fost Liviu Popa directorul de producţie de la RADET.

Radio Constanţa: Când încep probele la rece?

Liviu Popa, director producţie RADET: Pe timpul verii am avut în vedere planul de revizii şi reparaţii şi, de asemenea, am avut în desfăşurare şi un program de investiţii. Ne pregătim să încheiem aceste lucrări şi să începem furnizarea. Vom începe probele de presiune la rece începând din 15 octombrie. Cu această ocazie fac un apel către consumatorii noştri, care mai au încă lucrări în desfăşurare în apartamente, să ne anunţe, dacă au probleme, pentru că ne dorim să evităm eventualele inundaţii. Noi vom proceda la izolarea acestor locuinţe până când consumatorii îşi vor finaliza lucrările de interior.

Radio Constanţa: Cum vă pot anunţa consumatorii că în anumite apartamente sau în blocul în care locuiesc sunt probleme sau că se efectuează lucrări?

Liviu Popa, director RADET: În primul rând, RADET Constanţa funcţionează în program non-stop, cu un dispecerat. La toate punctele termice, din municipiul Constanţa, există afişat numărul de telefon. De asemenea, numerele de telefon la care consumatorii pot suna sunt publicate şi în toate ziarele din presa locală. Dacă suntem anunţaţi, prin dispeceratul RADET, noi vom şti unde trebuie să intervenim rapid. De asemenea, pot fi apelaţi şefii de sector, care au numerele de telefon afişate la punctele termice.

Radio Constanţa: Un subiect delicat, invocat de constănţeni de fiecare dată, este preţul gigacaloriei. Cum vom sta în această iarnă din acest punct de vedere?

Liviu Popa, director de producţie RADET: Preţul, la Constanţa, este de 358,5 lei pentru consumatorii casnici şi 363 de lei pentru agenţii economici. Acesta este preţul real. Categoria de consumatori care are probleme cu plata este ajutată de primăria municipiului Constanţa printr-un sistem de ajutorare.

Radio Constanţa: Atât trecerea C.E.T.-ului la municipalitate, cât şi preţul gigacaloriei sunt subiecte care revin în atenţia noastră în fiecare toamnă. Aş vrea să mai explicăm încă o dată cum se calculează preţul final al gigacaloriei.

Liviu Popa, director de producţie RADET: Preţul gigacaloriei are două componente: Preţul de la C.E.T. şi cel al distribuitorului RADET. În componenţa acestui preţ, ponderea RADET este de aproximativ 30%. C.E.T.- ul se confruntă cu mari probleme atunci când vine vorba despre menţinerea preţului, din cauza costurilor foarte mari ale gazului utilizat. Trebuie să vă spun că 80% din totalul preţului înseamnă cheltuieli pentru gaz.

Radio Constanţa: Când ca reveni C.E.T.-ul la municipalitate?

Liviu Popa, director de producţie RADET: Există un memorandum semnat de premier în acestă direcţie. Noi nu avem cum să ştim aceste detalii, pentru că aceste chestiuni se discută la nivel superior.

Radio Constanţa: Un alt subiect care ne-a captat atenţia în ultima perioadă este trecerea RADET-ului la statutul de societate pe acţiuni? Când va avea loc această trecere?

Liviu Popa, director de producţie RADET: Acţionarul RADET este Consiliul Municipal Constanţa şi ca la orice firmă, acţionariatul este cel care hotărăşte soarta sau viitorul firmei. Noi suntem angajaţii. Nu ştim noi, angajaţii, când se va realiza această trecere, ci acţionarii. În ceea ce priveşte preluarea C.E.T. – ului, această idee este emisă în scopul găsirii unui preţ controlabil pentru gigacalorie. În momentul acesta, C.E.T.- ul este la minister şi nu la municipiu, iar preţul şi politica sunt duse în altă direcţie. Odată cu trecerea C.E.T. – ului la municipalitate se vor găsi soluţii locale, de control al preţului, în scopul diminuării acestuia.

Radio Constanţa: Care este rata debranşărilor în acest an?

Liviu Popa, director de producţie RADET: Dacă privim comparativ cu anii trecuţi, putem spune că sunt mulţi. Dacă ne uităm pe portofoliul de consumatori, cei care se debranşează sunt puţini. Noi gestionăm aproximativ 85.000 de apartamente convenţionale din municipiul Constanţa. După ştiinţa mea suntem cel mai mare sistem de termoficare, după Bucureşti, iar numărul cererilor de debranşare a fost de aproximativ 2.000.

Radio Constanţa: Am început această discuţie cu menţionarea investiţiilor. Cum staţi la acest capitol?

Liviu Popa, director de producţie RADET: În această vară am executat lucrări la punctul termic 187, în Cartierul Poarta 6. Am înlocuit anumite tronsoane de conducte cu ţeavă preizolată şi am schimbat contorizarea pe bloc cu un sistem de contorizare la fiecare scară. Am făcut un lucru foarte bun. Tot în această vară, am montat pompe cu turaţie variabilă, de ultima generaţie, în cele 13 puncte termice care rămăseseră nefinalizate. Din această iarnă, Constanţa se poate mândri că are, în toate cele 135 de puncte termice, pompe cu turaţie variabilă, foarte performante, cu un consum de energie foarte scăzută.

Radio Constanţa: Când va veni ziua când vor dispărea anunţurile pe care le difuzăm zilnic, anunţuri prin intermediul cărora îi atenţionăm pe acultătorii Radio Constanţa că furnizarea apei calde este oprită pentru un anumit interval de timp?

Liviu Popa, director producţie RADET: În toate sistemele de termoficare există probleme la furnizorii de utilităţi. RADET-ul este pus în imposibilitatea de a furniza apă caldă, dacă C.E.T.-ul, RAJA sau ENEL-ul au avarii. Noi depindem de aceşti furnizori. Sunt nişte probleme obiective.

Radio Constanţa: Ce se întâmplă cu avariile rezolvate şi cu ce rămâne în urma lor? Aici ne referim la porţiunile de drum neasfaltate care rămân în urmările lucrărilor pe care şi dumneavostră le efectuaţi.

Liviu Popa, director de producţie RADET: Noi avem un program pentru remedierea avariilor. Lucrăm cu personal propriu pentru toate lucrările, mai puţin pentru cele care ţin de asfaltare. Pentru acestea noi încheiem contracte de prestări servicii la începutul fiecărui an. Perioada cuprinsă între finalizarea unei lucrări şi perioada în care se face asfaltarea este uneori mai mare pentru că o maşină nu poate veni să toarne asflat, pentru o singură lucrare. Trebuie să se adune mai multe.