Destinația zilei: Parcul Naţional Retezat
Publicat de Daniel Țăndăreanu, 6 octombrie 2014, 20:00
Retezat
Tărâmul fermecat, cu ochi albaştri
O LUME a lacurilor presărate printre piscuri semeţe…
a genţianelor, smirdarului şi a altor mii de plante…
a sprintenelor capre negre căţărate pe stânci…
a ursului mormaitor, ascuns prin zmeuriş…
a lupului sfios şi grijuliu cu puii lui…
a marmotelor gălăgioase şi jucauşe…
O LUME FREMĂTÂND DE VIAŢĂ
Parcul Naţional Retezat este o arie protejată de interes naţional ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc naţional), situată în sud-vestul ţării, pe teritoriul judeţului Hunedoara.
Retezatul este cel mai complex şi mai grandios masiv montan din toate sectoarele geografice ale Carpaţilor româneşti. Originalitatea sa consta în existenţa unor spectaculoase creste alpine care depaşesc 2000 de m înalţime şi un relief sculptural, în care s-au imprimat urmele a două mari glaciaţii (Riss şi Würm), făcându-se remarcată existenţa unei puternice modelări climatice, sub forma de trepte (Platforma de eroziune alpină Borascu, Râul Şes, Gornoviţa).
Parcul Naţional Retezat s-a înfiinţat în anul 1935 la iniţiativa profesorului Alexandru Borza, fondatorul Grădinii Botanice din Cluj-Napoca şi Emil Racoviţă. În present, parcul are statut de arie naturală protejată de interes naţional şi internaţional, fiind recunoscut ca Rezervaţie a Biosferei din anul 1979. Prin constituirea Parcului Naţional Retezat se urmăreste protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic şi peisagistic.
Parcul Naţional Retezat – Rezervaţie a Biosferei se află în partea de vest a Carpaţilor Meridionali, cuprinzând o suprafaţă de 38.138 ha din Masivul Retezat-Godeanu.
În interiorul său există douazeci de vârfuri de peste 2000 m şi peste 80 de lacuri glaciare, între care Lacul Bucura, care este cel mai mare lac glaciar din ţară.
Începând din anul 1999, Parcul Naţional Retezat are administraţie proprie; din luna septembrie 2004 Parcul Naţional Retezat a devenit membru al fundaţiei PAN Parks, iar din anul 2007 este protejat ca propunere de sit pentru reţeaua ecologică europeană Natura 2000, în vederea conservarii habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice de interes comunitar (Retezat – sit SCI), cât şi protejarii şi conservării speciilor avifaunistice
De ce merită să fie protejat?
pentru ca este un loc unde natura a avut mai putin de suferit din cauza intervenţiei oamenilor;
pentru că aici pot fi găsite 1190 de specii de plante- peste o treime de speciile de plante din România;
pentru că aici exista 90 de specii de plante endemice, care nu mai pot fi văzute nicăieri;
pentru că multe plante rare sau aflate în pericol, înca mai pot fi admirate în Retezat;
pentru că animalele îşi găsesc casă bună în pădurile şi jnepenişurile muntelui;
pentru că există un echilibru între carnivore şi ierbivore, astfel încât în Retezat pot fi văzuti urşi, lupi şi râşi dar şi capre negre, cerbi, căprioare, mistreţi, iepuri şi multe alte vieţuitoare ;
pentru că 185 de specii de păsări trăiesc în Retezat;
De ce este Retezatul un loc special?
Fiindcă … are 80 de ochi albaştri – cele 80 de lacuri şi tăuri în care se oglindeşte albastrul cerului;
Fiindcă … cel mai întins lac glaciar din România- lacul Bucura- se găseste în mijlocul Retezatului;
Fiindcă … şi cel mai adânc lac glaciar din România- lacul Zanoaga- se găşeşte tot în Retezat;
Fiindcă … sunt peste 20 de vârfuri mai înalte de 2000 de metri;
Fiindcă … este locul care te provoacă să descifrezi misterul care învaluie vârful Gugu sau să desluşeşti de unde vine “aerul” straniu al Tăului dintre Brazi;
Fiindcă … e ciudat ca în acelasi masiv să găseşti un relief tipic glaciar, cu văi, lacuri şi circuri glaciare, dar şi calcare împânzite de chei, peşteri şi avene;
Fiindcă … locul este izvorul multor legende şi poveşti fascinante despre flăcăi viteji, domniţe suave, haiduci cu milă faţă de cei oropsiţi, zmei înaripaţi şi … dinozauri pitici
„Cele 10 porunci ale turismului de munte”
I -Să nu întreprinzi o ascensiune ce-ţi depăşeşte puterile; fixează-ti obiective realiste
II -Să pregăteşti cu de-amanunul orice excursie, fizic şi, în egală masură, intelectual
III -Sa nu uiţi în munţi că eşti o fiinţă civilizată. Bucuria şi puterea nu sunt sinonime cu mitocănia, brutalitatea şi grosolănia
IV -Să nu profanezi peisajul străbătut, dar nici să nu-l împodobeşti
V -Fii un bun camarad, nu fi prea autoritar sau îngamfat, nu-ţi abandona colegii pe munte, o sa-i ai pe conştiinţă
VI -Respecta cabana precum iţi respecţi casa proprie, fii modest. Pe munte oamenii sunt egali. Nu trasnforma cabana în carciumă sau discotecă
VII -Nu fura liniştea, singuratatea, echipamentul altora, bunurile din cabană. Nu-ţi consuma energia devastînd cu toporul arborii, jnepenişul
VIII -Nu minţi şi nu exagera, nu fi lăudăros, nu minimaliza realizările altora, nu jigni
IX -Apără onoarea echipei, asociaţiei, grupului din care faci parte
X -Nu profana munţii prin mania recordurilor, întelege-le sufletul!
