INTERVIU | Corina Apostoleanu, directorul Bibliotecii Județene „I.N. Roman“ din Constanța a vorbit despre evenimentele pregătite astăzi, cu ocazia „Zilei Dobrogei’’, dar și despre importanța acestei date
Acum 141 de ani (1878) autorităţile române au preluat, oficial, administraţia Dobrogei, în prezenţa domnitorului Carol I. Tratatul de pace la San Stefano (semnat la 3 martie 1878), încheiat în urma războiului ruso-româno-turc declanşat în 1877, a recunoscut independenţa României şi a prevăzut ca sudul Basarabiei să intre în componenţa Rusiei, iar Dobrogea şi Delta Dunării să revină statului român.
Despre importanța acestei zile a vorbit Corina Apostoleanu- directorul Bibliotecii Județene „I.N. Roman“ din Constanța, în direct, la Interviul Dimineții, realizat de Codrin Raita.
Puteți să ne spuneți câteva dintre momentele cele mai importante după preluarea regiunii de către autoritățile române în acest moment istoric?
Corina Apostoleanu – În acest moment istoric despre care vorbiți, autoritățile române, administrația românească a preluat Dobrogea într-o situație, să zicem, destul de dificilă din punct de vedere al infrastructurii și al dezvoltării economice. De aceea, primele măsuri s-au referit tocmai la aceste aspecte. Despre viață culturală nici nu putea fi vorba la momentul respectiv. Esențiale erau așezarea economică, așa cum spuneam, și construirea e școli pentru a se putea dezvolta și din punct de vedere cultural această regiune. Iată de ce printre primele măsuri au fost acestea. Practic, peste 10-15 ani mai târziu, Dobrogea a fost capabilă să răspundă unor nevoi de aliniere la dezvoltarea economică a țării-mamă România. De aceea trebuie să prețuim cu atât mai mult astăzi și în fiecare zi, eforturile pe care acești înaintași le-au făcut ca în foarte scurtă vreme Dobrogea să se racordeze la tot ceea ce însemna nivelul de dezvoltare al României. Practic, în 1896 a apărut prima revistă de cultură dobrogeană – ‚‚Ovidius’’, aici la Constanța a cărei monografie am realizat-o anul trecut și am constatat încă o dată, așa cum vă spuneam, aceste eforturi deosebite pe care înaintașii le-au făcut. După 1880 au început să apară primele școli în mediul rural, primele școli românești, adevărat, cu câteva clase, cu un învățător pentru toate clasele, dar existau. Au fost aduși învățători și din alte zone ale României, absolvenți ai școlilor normale din Oradea, din Cernăuți, care s-au stabilit ulterior în Dobrogea. Foarte multă populație românească, în special din Transilvania, a fost încurajată să se stabilească în acet ținut, astfel încât, redefinirea și remodelarea ținutului s-au petrecut până pe la începutul secolului al XX-lea.
Mulțumim pentru această incursiune în timp. Ne-ați reamintit momente importante din istoria Dobrogei. Cum marchează Biblioteca „I.N. Roman“ din Constanța acest eveniment prilejuit de aniversarea de astăzi?
Corina Apostoleanu – Biblioteca Județeană „I.N. Roman“ din Constanța în fiecare an a marcat acest eveniment, iar astăzi, pe 14 noiembrie, vom avea și noi o serie de activități dintre care voi aminti că la ora 11.00 va avea loc vernisarea unei expoziții de documente din colecțiile Bibliotecii „I.N. Roman“ din Constanța, privitoare la Dobrogea, la istoria Dobrogei. Aceasta se va întâmpla în prezența elevilor de la Colegiul Național „Mihai Eminescu’’ din Constanța. Avem, de asemenea, o zi a Porților Deschise, aceasta însemnând vizitarea bibliotecii ghidați de colegii noștri, pentru grupuri de elevi sau pentru cine își dorește să vadă alte zone ale bibliotecii pe care nu le vede în mod curent. La ora 14.00 avem o dublă lansare de carte care stă sub semnul Zilei Dobrogei, organizată împreună cu Filiala Constanța a Uniunii Scriitorilor. Este vorba despre două volume – „Cânturile Dobrogei”, ale doctorului Dumitru Octavian Unc și „Argonauții metaforei”, un album al domnului Vasile Catană. Desigur, fără neapărat legătură cu sărbătoarea de astăzi, dar cu o bună colaborare pe care am realizat-o în ultima vreme, o activitate cu Centrul Ceh, la ora 17.30.
Realizator interviu – Codrin Raita / Redactor online – Doina Sîrbu
